Tensiunile dintre Ministerul Energiei și organizațiile societății civile au atins un punct critic. Peste 75 de grupuri și asociații cer acum demiterea ministrului Energiei, Sebastian Burduja, acuzându-l de practici intimidante împotriva contestatarilor proiectelor energetice cu impact negativ asupra mediului înconjurător.

Această inițiativă comună vine pe fondul unor critici acerbe aduse ministrului Burduja, care ar fi instruit companiile de stat din sectorul energetic să ceară despăgubiri exorbitante în procesele intentate de ONG-uri. Scopul, spun semnatarii comunicatului, este acela de a descuraja orice formă de opoziție legislativă sau civică față de proiectele controversate.

Atac la principii democratice

Reprezentanții societății civile subliniază că astfel de măsuri contravin tratatelor internaționale, cum ar fi Convenția de la Aarhus și Directiva UE care protejează împotriva proceselor abuzive. Aceste tratate garantează dreptul lor de a contesta deciziile administrative fără teama de represalii.

Elena Ionescu, Directoare Executivă la Greenpeace România, a declarat: „Într-un stat democratic, societatea civilă trebuie să-și poată exercita dreptul legitim de a contesta deciziile autorităților, fără teama de represalii. Declarațiile și acțiunile ministrului Burduja reprezintă un atac direct asupra acestui drept fundamental. Nu ne vom lăsa intimidați și vom face tot ce ne stă în putință pentru a apăra drepturile românilor la sănătate și o democrație sănătoasă”.

O inițiativă împotriva intimidării

Acțiunile ministrului sunt văzute ca o încercare de a restrânge influența societății civile asupra deciziilor de mediu. Otilia Nuțu, analistă în politici energetice la Expert Forum, consideră că astfel de amenințări sunt inacceptabile. „Amenințările politicienilor împotriva organizațiilor societății civile sunt inacceptabile. Afirmațiile ministrului Burduja nu pot fi interpretate altfel decât ca încercări repetate de intimidare și față de societatea civilă, și față de companiile din subordine, și față de instanțele care judecă în aceste procese”, a declarat ea.

Nuțu subliniază că o astfel de abordare demonstrează un principiu periculos: „cine nu e cu noi e contra noastră”, o mentalitate care contravine valorilor democratice pe care România ar trebui să le respecte.

Asumarea obligațiilor internaționale

Diana Ionescu, lector la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj și avocat în Baroul Cluj, a adus în discuție obligațiile României conform tratatelor internaționale. „În UE, Statele Membre, inclusiv România, au obligația legală de a sprijini organizațiile care promovează protecția mediului. Solicitarea de către autoritățile publice a unor cheltuieli de judecată sau a unor despăgubiri mari contravine dreptului UE și pune la îndoială respectarea de către România a obligațiilor care îi incumbă”, a spus Ionescu.

Criticii se tem că aceste practici pot pune în pericol nu doar protecția mediului, ci și democrația și drepturile fundamentale ale cetățenilor români. Apelul la demiterea lui Burduja este una dintre multele acțiuni planificate de societatea civilă pentru a contracara ceea ce ei consideră a fi amenințări directe la adresa democrației și libertăților civile.

Viitorul acestor inițiative rămâne incert, însă este clar că organizațiile civice nu intenționează să renunțe la lupta lor pentru drepturile de exprimare și de justiție. Într-un context european unde valorile democratice sunt fundamentale, România riscă să se confrunte cu critici internaționale dacă va continua pe acest drum de confruntare cu ONG-urile.