Accelerarea Proiectelor Hidroenergetice Strategice: Noul Cadru Juridic și Importanța Securității Naționale în Dezvoltarea Energetică a României
Sursa poza: Economica.net
Într-un demers considerat esențial pentru viitorul energetic al României, Ministerul Energiei a lansat în dezbatere publică un proiect de lege destinat finalizării accelerate a marilor proiecte hidroenergetice începute cu zeci de ani în urmă. Aceste inițiative, blocate de multe ori din cauza birocrației, vor beneficia acum de un regim juridic special, menționându-se importanța lor strategică și potențialul de a fi declarate proiecte de securitate națională, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Contextul și Importanța Inițiativei
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, subliniază că proiectul de lege vizează nu doar o componentă administrativă, ci și una strategică, reflectând dorința de a transforma hidroenergia într-un pilon al securității energetice naționale. „Într-un context european și regional în care riscurile asupra securității energetice s-au accentuat, România nu-și mai poate permite să piardă timp”, a declarat acesta, evidențiind și potențialul hidroenergiei ca sursă verde, capabilă să asigure producția constantă de energie.
Proiecte Vizate: De la Blocat la Funcțional
Printre proiectele menționate care sunt realizate în proporție de 70-98%, dar rămân nefuncționale din cauza birocrației, se numără Răstolița, Jiu-Livezeni-Bumbești, Olt-Cornetu-Avrig și Cerna-Belareca. Proiectul de lege propune măsuri care vor asigura finalizarea acestor investiții critice, prin scoaterea rapidă a terenurilor necesare din fondurile forestiere sau agricole și prin eliminarea barierelor administrative persistente.
Măsuri și Proceduri Propuse
Actuala propunere legislativă introduce derogări în regimul terenurilor și mediului, facilitând exproprierile și simplificând procedurile de avizare și autorizare. Proiectele desemnate vor beneficia astfel de un statut special, asigurându-se coordonarea interinstituțională sub imperativele securității naționale. „Această lege nu este despre derogări, ci despre responsabilitate”, a accentuat ministrul Burduja, încurajând și contribuțiile tuturor părților interesate în procesul de dezbatere publică.
Hidrocentralele – Mai Mult Decât Surse de Energie
Un alt aspect crucial al hidrocentralelor este rolul lor în protecția civilă, deoarece reduc riscul de inundații, asigură apă pentru irigații și mențin stabilitatea ecosistemelor. Ministrul subliniază că nefinalizarea acestor proiecte nu face decât să perpetueze vulnerabilități majore. În momentul de față, România valorifică mai puțin de jumătate din potențialul său hidroenergetic, situație inacceptabilă în contextul actual.
Concluzii și Pași de Urmat
Noul cadru legislativ nu doar că promite să accelereze ritmul de realizare a acestor investiții, dar și să transforme procesul greoi și fragmentat într-unul coerent, cu termene și responsabilități clare. Proiectul garantează totodată corelarea cu obligațiile europene și naționale, asigurând o implementare sustenabilă și legală.
Această inițiativă reprezintă o schimbare de paradigmă, tratând marile amenajări hidroenergetice nu doar ca proiecte energetice, ci ca infrastructuri critice naționale indispensabile. România este astfel chemată să acționeze nu doar în virtutea unei nevoi prezente, dar și ca o datorie față de generațiile viitoare, pentru a asigura un viitor energetic sigur și verde.