Sursa poza: ExpressPress

Agenția Națională de Integritate (ANI) a lansat un semnal de alarmă cu privire la decizia recentă a Curții Constituționale a României (CCR), argumentând că aceasta ar putea submina angajamentele internaționale ale țării noastre și influența negativ procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Curtea a hotărât ca declarațiile de avere și interese ale demnitarilor să nu mai fie puse la dispoziția publicului online și să nu mai includă detalii despre veniturile și proprietățile soților și descendenților.

Comunicatul ANI

ANI a exprimat preocuparea că această decizie anulează caracterul public al declarațiilor de avere, esențial pentru prevenirea corupției și asigurarea integrității funcțiilor publice. Comunicatul transmis subliniază faptul că restricționarea accesului public la astfel de informații poate încălca angajamentele asumate de România în lupta împotriva corupției și poate afecta progresele înregistrate în cadrul mecanismelor de evaluare internațională, cum ar fi Raportul privind Statul de Drept al Uniunii Europene sau monitorizările Consiliului Europei prin GRECO.

De asemenea, ANI a subliniat că judecătorii CCR au declarat neconstituționale articole din legea care asigură transparența declarațiilor de avere. Aceste prevederi au fost considerate până acum, potrivit CCR în 2014, justificate în contextul scopului legal al ANI de a promova integritatea și preveni corupția. Publicarea acestor declarații, cu date personale anonimizate, asigura un echilibru între transparență și respectarea vieții private.

Impactul asupra Angajamentelor Internaționale

Decizia CCR poate genera încălcări ale obligațiilor internaționale, cum ar fi cele stipulate în Convenția ONU împotriva corupției (UNCAC) care cere statelor să impună raportări clare ale activităților exterioare ale agenților publici. Acest pas înapoi în transparența publică ar putea afecta, de asemenea, parcursul României spre aderarea la OCDE, care vede guvernanța publică și integritatea ca priorități esențiale.

Raportul recent al GRECO lăuda România pentru un sistem robust de transparență și integritate, considerând declarațiile de avere și de interese ca un exemplu de bune practici. Înlăturarea caracterului public al acestor declarații ar putea anula aceste progrese, punând sub semnul întrebării angajamentele României față de partenerii europeni și internaționali.

Perspectivele CEDO

ANI a subliniat că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), publicitatea declarațiilor de avere nu încalcă dreptul la viață privată. Într-o cauză relevantă din Polonia, CEDO a validat publicarea acestor declarații online, subliniind importanța și ușurința accesului publicului la informații despre tranparența politică. Curtea a considerat obligația de raportare ca fiind rezonabilă și esențială pentru prevenirea conflictelor de interese și asigurarea unei imagini clare asupra situației financiare a oficialilor publici.

Această decizie pune în evidență dezbaterea dintre dreptul la informație al publicului și protecția vieții private, evidențiind necesitatea unui echilibru adecvat între cele două. Dezvoltările recente pot avea un impact semnificativ asupra eforturilor României de a se alinia cu standardele internaționale de integritate și transparență, afectând, totodată, relațiile cu partenerii internaționali și parcursul către OCDE.