Sursa poza si informatii: France24

Situația politică în Madagascar a cunoscut o turnură dramatică marți, când armata a anunțat că a preluat controlul asupra țării. Întreaga structură guvernamentală, cu excepția Camerei Deputaților, a fost dizolvată. Colonelul Michael Randrianirina, cel care a condus unitatea de elită a armatei într-o rebeliune recentă, a declarat că forțele armate vor administra țara împreună cu un guvern de tranziție pentru o perioadă de până la doi ani, timp în care vor fi organizate alegeri.

Autoritățile nu au reușit încă să confirme locul în care se află Președintele Andry Rajoelina. Acesta ar putea fi ascuns sau chiar ar fi părăsit teritoriul național. Deși este presat de numeroase proteste să se retragă, Rajoelina nu este dispus să demisioneze. Manifestațiile, care au început inițial ca o mișcare tineretului nemulțumită de lipsa apei și a energiei electrice, s-au transformat într-o mișcare generală de respingere a conducerii sale.

Colonelul Randrianirina a subliniat că preluarea controlului de către armată este o măsură temporară, menită să stabilizeze țara în vederea pregătirii pentru viitoarele alegeri. "Intenționăm să restaurăm democrația și ordinea constituțională cât mai curând posibil", a declarat acesta într-o conferință de presă organizată la Antananarivo.

Între timp, comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile din Madagascar. Organizații precum Uniunea Africană și alte entități internaționale au exprimat îngrijorări legate de impactul acestor acțiuni asupra stabilității regiunii. De asemenea, au fost adresate apeluri pentru un dialog pașnic și respectarea ordinii democratice.

Această criză vine pe fondul unor ani de tensiuni politice și economice în Madagascar. Rajoelina, care a preluat funcția de președinte în urma unui scrutin controversat, a fost adesea criticat pentru gestionarea deficitară a resurselor țării și pentru lipsa de inițiative în sprijinul dezvoltării socio-economice.

Înainte de acest colaps politic, Madagascar se confrunta deja cu dificultăți majore: inegalități economice, inflație crescută și o infrastructură deficitară. Aceste probleme au contribuit în mod semnificativ la instabilitatea actuală și la nemulțumirea generală a populației față de administrația Rajoelina.

Cum va afecta această preluare militară viitorul politic al Madagascarului rămâne de văzut. Cea mai mare provocare pentru guvernul de tranziție și instituțiile rămase va fi să asigure pacea socială și să creeze condițiile propice pentru desfășurarea unor alegeri libere și corecte.

În concluzie, situația din Madagascar reprezintă un punct de cotitură pentru această națiune, care speră să depășească impasul politic și să își găsească drumul către o guvernare mai stabilă și mai democratică. Rămâne de văzut dacă eforturile comunității internaționale și ale liderilor locali vor reuși să aducă pacea și stabilitatea mult dorite.