Sursa poza: Ziaristi

În numeroase sate românești, modernizarea sistemului bancar părea că a bătut pasul pe loc, iar lipsa bancomatelor îi determină pe oameni să-și gestioneze finanțele la fel ca odinioară. Fără puncte de acces rapide la bani, mulți păstrează bani în numerar acasă, de teamă să nu aibă acces atunci când au nevoie.

Această problemă este larg răspândită; în sute de localități din România nu există ATM-uri, iar distanțele considerabile până la cel mai apropiat bancomat îi obligă pe oameni să renunțe la utilizarea cardurilor, alegând numerarul pentru traiul zilnic. Problema este semnalată și de ProTV, care arată că lipsa infrastructurii bancare își face simțită prezența în satele din toată țara.

Plimbări lungi pentru retrageri de numerar

Comune cum este Șimnicu de Sus, situată în județul Dolj, sunt un exemplu elocvent pentru dificultățile cu care se confruntă populația rurală. Locuitorii sunt obligați să călătorească până la Craiova, aflată la aproximativ 15 kilometri distanță, doar pentru a-și retrage bani. Acest drum lung nu merită efortul pentru mulți, în special pentru persoanele în vârstă care depind de pensiile lunare.

În sat, există exemple de oameni care își păstrează banii în locuri sigure și nu mai folosesc cardurile bancare din cauza dificultății de a accesa banii. Tranzacțiile electronice sunt rare, iar celor care au încercat să le folosească le-a fost complicat să continue.

Un localnic povestește cum a renunțat complet la ideea de a avea pensia pe card din cauza inconvenientelor: „Am avut card cât am lucrat, dar mi-a fost dificil de folosit”, explică o săteancă, exemplificând o tendință comună în zonă.

Multe sate, un singur ATM

Comuna Peștișani din Gorj se laudă cu un singur bancomat, ceea ce atrage localnici și din satele învecinate, cum ar fi Runcu. O călătorie de aproximativ 11 kilometri este necesară doar pentru a scoate bani. Problemele nu se opresc însă aici; frecvent, bancomatul nu funcționează, ceea ce face ca din ce în ce mai mulți locuitori să renunțe la utilizarea cardurilor.

Situația descrisă de poștașul Ghiță Mihart sugerează că mulți și-au mutat pensiile din nou pe vechiul sistem de livrare prin poștă, din cauza întârzierilor și a blocajelor frecvent întâlnite la bancomatele rar funcționale.

Contextul național al crizei ATM-urilor

Statistica oferită de Banca Națională a României pe acest subiect este îngrijorătoare: doar 1.077 de ATM-uri operează în mediul rural, în contrast puternic cu cele 8.750 de unități din orașe. În plus, doar o mică parte dintre satele din România beneficiază de astfel de facilități, iar tendința este de scădere. Infrastructura bancară a suferit o reducere semnificativă de la aproximativ 11.400 de bancomate în 2015 la puțin peste 10.200 la sfârșitul anului trecut.

Principala cauză a scăderii este costul ridicat de operare și întreținere, mai ales în zonele unde utilizarea este scăzută. „Băncile se confruntă cu costuri substanțiale pe care adesea nu le pot susține”, explică Narcis Eduard Mitu, conferențiar la Universitatea din Craiova, subliniind că randamentul necesar pur și simplu nu poate fi atins.

Într-un peisaj economic care ar trebui să încurajeze progresul digital, multe sate românești sunt forțate să recurgă la metodele tradiționale în gestionarea banilor, până când infrastructura va cunoaște o îmbunătățire. Astfel, criza bancomatelor devine un alt capitol din lunga poveste a diferențelor dintre urban și rural.