Sursa poza: Economica.net

Inflația anuală a înregistrat o scădere importantă în martie 2025, ajungând la 4,86% de la 5,02% în luna februarie. Cu toate acestea, consumatorii resimt încă scumpirile zilnice, așa cum reflectă datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). O privire mai atentă asupra acestor statistici ne ajută să înțelegem traiectoria economiei și ce impact poate avea aceasta asupra buzunarelor românilor.

Evoluția Prețurilor și Indicele de Consum

Conform datelor INS, indicele prețurilor de consum (IPC) din luna martie 2025, comparativ cu februarie aceeași an, a cunoscut o ușoară creștere, ajungând la 100,27%. Rata inflației de la începutul anului, mai exact din martie 2025 comparativ cu decembrie 2024, a fost de 2,1%. Acest lucru indică o tendință de moderare a inflației, chiar dacă pe termen scurt consumatorii au continuat să resimtă presiunile creșterii prețurilor.

De asemenea, rata anuală a inflației comparativ cu anul anterior (martie 2025 versus martie 2024) a fost de 4,9%, ceea ce evidențiază un ritm de creștere al prețurilor mai lent față de contextul anterior.

Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum

Un aspect relevant îl reprezintă indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), care a înregistrat o valoare de 100,34% în martie 2025 comparativ cu luna precedentă. În analiza anuală, IAPC a fost calculată la 5,1%, iar rata medie pentru ultimele 12 luni se situează la 5,4%.

Creșterile de prețuri au fost determinate de o serie de factori externi, precum și de cererea internă, iar indicii de preț sunt esențiali pentru a evalua sustenabilitatea economică.

Proiecțiile Băncii Naționale a României

Banca Națională a României (BNR) a revizuit prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2025, ajustând-o la 3,8% de la 3,5% cât fusese anterior estimat. Privind spre 2026, banca așteaptă ca inflația să coboare la 3,1%, conform declarațiilor guvernatorului Mugur Isărescu.

Aceste ajustări au fost justificate de fluctuațiile prețurilor la produse din tutun și servicii cu prețuri administrate, precum și de inflația de bază care a avut o dinamică mai persistentă decât se anticipase inițial. Pe măsură ce factorii externi de stres economic și politice monetare se stabilizează, se așteaptă ca inflația să revină într-un interval mai controlabil până în primul trimestru al anului 2026.

Ținta pe Termen Lung și Îngrijorările Consumatorilor

În contextul actual, îngrijorările consumatorilor cu privire la volatilitatea prețurilor rămân valide. Fluctuațiile prețurilor pot avea efecte semnificative asupra bugetelor personale, iar gestionarea eficientă a inflației va continua să fie o prioritate pentru instituțiile financiare și politice.

Cu toate acestea, raportul BNR indică o atitudine precaut optimistă față de evoluțiile viitoare. Dinamica inflației de bază, care constituie principala componentă a IPC, este de așteptat să se reducă gradual, oferind astfel o fereastră de stabilitate pentru perioadele următoare.

În concluzie, deși inflația a arătat semne de decelerare, rămâne imperativ ca factorii economici să fie atent monitorizați, iar politicile economice să fie adaptate pentru a menține echilibrul financiar și a proteja nivelul de trai al românilor. Cu măsurile adecvate, este posibil ca presiunea inflației să devină mai puțin resimțită de consumatori.