BNR păstrează dobânda la 6,5%, iar inflația urcă la 6,94%
Banca Națională a României a menținut joi, 12 noiembrie, dobânda de politică monetară la 6,5% pe an. Decizia vine după ce rata anuală a inflației a crescut la 6,94% în octombrie, de la 6,61% în septembrie. BNR estimează că prețurile vor continua să urce ușor în ultimele luni ale anului.
Consiliul de administrație a păstrat și rata pentru facilitatea de creditare la 7,5%, precum și dobânda facilității de depozit la 5,5%. Nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale băncilor nu au fost schimbate.
De ce nu a redus BNR dobânda
Raportul asupra inflației aprobat în aceeași ședință indică presiuni venite din scumpirea combustibililor și a energiei electrice, dar și din evoluția cursului leului. În aceste condiții, o reducere a dobânzii ar fi însemnat o relaxare a politicii monetare înainte ca banca centrală să vadă o coborâre stabilă a inflației.
Inflația din octombrie este mai mică decât nivelul de 10,42% înregistrat în iunie, însă a crescut trei luni la rând: 6,17% în august, 6,61% în septembrie și 6,94% în octombrie. BNR nu promite o scădere imediată. Prognoza sa arată o majorare ușoară până la sfârșitul lui 2026, urmată de o reducere treptată.
Potrivit băncii centrale, inflația ar urma să reintre în intervalul țintei în primul trimestru din 2028. Aceasta este o prognoză, nu o garanție. Prețurile energiei și petrolului, politica fiscală și evoluția conflictului din Orientul Mijlociu pot schimba traseul estimat.
BNR anticipează și adâncirea deficitului de cerere în a doua jumătate a lui 2026, pe fondul corecției bugetare și al crizei energetice. Cu alte cuvinte, consumul și activitatea economică mai slabe pot reduce presiunea asupra prețurilor, dar au un cost pentru vânzări, investiții și venituri. Banca indică absorbția fondurilor europene drept una dintre sursele care pot compensa parțial acest efect restrictiv.
Ce înseamnă pentru credite și economii
Menținerea dobânzii-cheie nu schimbă automat rata lunară a fiecărui debitor. La creditele cu dobândă fixă, costul rămâne cel stabilit prin contract pe perioada fixă. La împrumuturile cu dobândă variabilă, rata depinde de indicele de referință folosit, de momentul actualizării și de marja băncii.
Decizia transmite însă că o ieftinire rapidă și generală a finanțării nu este, deocamdată, scenariul central al BNR. Dobânda de politică monetară influențează în timp costul banilor din economie, inclusiv dobânzile interbancare, ofertele de credit și randamentele depozitelor.
Pentru gospodării, diferența dintre inflație și dobânda la economii rămâne relevantă. O dobândă nominală mai mică decât ritmul scumpirilor reduce puterea de cumpărare a banilor păstrați, chiar dacă soldul contului crește.
Companiile resimt aceeași decizie prin costul liniilor de credit și al investițiilor finanțate. Oferta finală depinde de situația firmei, garanții și politica băncii, astfel că procentul de 6,5% nu trebuie confundat cu dobânda facturată unui client.
Ce urmează
BNR a programat următoarea ședință de politică monetară pentru 19 ianuarie 2027. Până atunci, banca va urmări prețurile energiei, cursul de schimb, consumul și măsurile prin care Guvernul continuă corecția deficitului bugetar.
