Bolile care au ucis cei mai mulți români în 2024: Un raport detaliat al diferențelor dintre sexe
În 2024, România a înregistrat un număr considerabil de decese, totalizând 244.735, o cifră care s-a menținut constantă față de anul precedent, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). O analiză amănunțită a acestor date relevă că bolile cardiovasculare, cancerul și afecțiunile respiratorii au fost responsabile pentru peste 80% din totalul deceselor, subliniind încă o dată provocările majore de sănătate publică cu care se confruntă țara noastră.
Dominantele cauzelor de deces
Afecțiunile sistemului circulator s-au dovedit a fi principala amenințare, fiind responsabile pentru 53,3% dintre decese. Bolile ischemice ale inimii au contribuit semnificativ, cauzând 42.121 de pierderi de vieți, în timp ce bolile cerebrovasculare au dus la decesul a 31.598 de persoane. Acest tipar continuă să fie observabil și în alte state din Uniunea Europeană, unde bolile cardiovasculare domină, adesea amplificate de stilul de viață modern stresant și sedentar.
Pe locul doi se află cancerul, cu un impact devastator, marcând 46.738 de decese și reprezentând 19,1% din total. De asemenea, bolile respiratorii au constituit un pericol major, cu 22.388 de decese, adică 9,1% din statistica națională. Aceste trei categorii de afecțiuni nu doar că sunt cele mai frecvente, dar ele împreună au fost responsabile pentru 81,5% dintre decesele din țara noastră în 2024.
Diferențele de gen în sănătatea națională
Un aspect important evidențiat de datele INS este diferența semnificativă dintre sexe în ceea ce privește cauzele de deces. Studiile arată că la femei, bolile sistemului circulator revendică un procent mai ridicat de victime, respectiv 59,6%, spre deosebire de bărbați, unde procentul este de 47,6%.
Pe de altă parte, cancerul afectează în mod disproporționat bărbații. Acesta a fost responsabil pentru 21,1% din decesele masculine, ceea ce echivalează cu 26.958 de cazuri, în timp ce la femei cancerul a cauzat 16,9% din decese, însumând 19.780 de cazuri. Aceste diferențe nu pot fi ignorate, ele reflectând atât factori biologici, cât și stiluri de viață distincte.
Concluzii și perspective pentru sănătatea publică
Datele recente indică o nevoie urgentă de intervenții țintite în domeniul sănătății publice. Programele de prevenție și educație trebuie să fie adaptate pentru a combate cauzele majore de deces, punând accent pe schimbările de stil de viață și îmbunătățirea accesului la asistență medicală de calitate. De asemenea, abordarea diferențelor de gen este esențială pentru a dezvolta strategii de sănătate mai eficiente și personalizate.
Pe măsură ce România continuă să facă față acestor provocări, colaborarea între autorități, sectorul medical și comunitate rămâne un pilon esențial în reducerea morbidității și îmbunătățirea calității vieții. În fața unor statistici îngrijorătoare, acțiunea concertată și informarea corectă pot contribui la aducerea unui nou nivel de conștientizare și, sperăm, la o schimbare pe termen lung.
Astfel, nevoia de a înțelege și a aborda aceste probleme de sănătate este mai presantă ca niciodată, cu scopul de a construi un viitor mai sănătos pentru toate segmentele demografice din România.
