Brașov devine al treilea punct de intrare în traseul Via Transilvanica, ce traversează România pe 1.400 km, după Putna și Drobeta Turnu Severin

Brașov devine al treilea punct de intrare în traseul Via Transilvanica, ce traversează România pe 1.400 km, după Putna și Drobeta Turnu Severin Sursa poza si informatii: romania-insider

Orașul central Brașov va deveni cel de-al treilea punct de acces pe traseul de lungă distanță Via Transilvanica, după Putna și Drobeta Turnu Severin, conform informațiilor publicate de Biz Brașov. Traseul, care acoperă în prezent aproximativ 1.400 km, își are începutul în regiunea Bucovina din nordul României, la Putna, traversează Transilvania și se termină la Drobeta Turnu Severin, lângă malul Dunării.

Brașovul a fost inclus pe acest traseu ca parte a unei extinderi anunțate în primăvară. Noua secțiune Terra Borza Teutonica a Via Transilvanica va străbate 14 unități administrative, care includ localități precum Buneşti, Jibert, Şoarş, Ticuş, Mândra, Şercaia, Şinca, Şinca Nouă, Poiana Mărului, Zărneşti, Moieciu, Bran, Râşnov și, desigur, Brașov.

Traseul este presărat cu indicatoare și borne de andezit, fiecare fiind sculptată individual de artiști români și străini. În noua secțiune, au fost dezvelite opt borne noi. Acestea au fost desenate de artistul Ștefan Câlția și gravate de sculptorul Virgil Scripcariu, prezentând detalii vegetale și zoomorfe inspirate de peisajul agricol al satului Șona.

Tășuleasa Social, organizația non-profit care a dezvoltat traseul, își propune să extindă proiectul pentru a acoperi toate regiunile istorice ale României, în încercarea de a revitaliza comunitățile locale. Traseul a fost inaugurat în 2022 după patru ani de muncă intensă, cu ajutorul comunităților locale și a peste 10.000 de voluntari. Via Transilvanica include 12 situri UNESCO și traversează zece județe: Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Sibiu, Brașov, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți. Este împărțit în șapte regiuni cultural-istorice: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica și Terra Romana.

În 2023, traseul a câștigat Premiul Publicului la European Heritage Awards și a fost unul dintre câștigătorii categoriei Implicare și Creșterea Conștientizării Cetățenilor. Anul 2024 a adus peste 30.000 de drumeți care au ales să traverseze frumusețile României pe acest traseu inedit.

Adăugarea Brașovului ca punct de acces întărește și mai mult importanța traseului Via Transilvanica, nu doar ca o atracție turistică majoră, ci și ca un proiect emblematic pentru conservarea patrimoniului cultural și natural al României. Acesta continuă să atragă vizitatori pasionați de drumeții și iubitori de natură din întreaga lume, oferindu-le o experiență unică la intersecția dintre istorie și peisaje spectaculoase.


Marele Cercetător

Marele Cercetător, recunoscut pentru capacitatea sa de a transforma cele mai complicate teorii într-un spectacol de comedie, este un autor celebru care face știința accesibilă și amuzantă pentru toată lumea. Cu un halat de laborator plin de pete de diverse culori și ochelari care mereu cad de pe nas, el reușește să explice legile fizicii prin experimente nebunești și glume spumoase. Fiecare carte a sa este un amalgam de ecuații și râsete, cu pagini pline de anecdote despre eșecurile sale amuzante în laborator și descoperirile accidentale. Marele Cercetător este cunoscut pentru invențiile sale trăsnite, cum ar fi "Robotul care dansează" și "Formula secretă a glumei perfecte. Cu o minte briliantă și un simț al umorului de neegalat, el demonstrează că știința poate fi nu doar educativă, ci și extrem de distractivă. Marele Cercetător este, fără îndoială, geniul hilar al lumii științifice!"