Într-un moment în care sănătatea emoțională a adolescenților devine tot mai mult un subiect de îngrijorare, discuțiile purtate de Laura Cireașă, membru al FDSC, și psihologul Flori-Ana Buzilă, ne dezvăluie provocările majore cu care se confruntă tinerii din România și soluțiile posibile. Prin programul "În Stare Să Ajut", parte a inițiativei "În Stare de Bine", peste 200 de organizații non-guvernamentale și-au propus să îmbunătățească sănătatea emoțională în comunități din mediul urban mic și rural.

Adolescența – un vârtej emoțional

Perioada adolescenței este caracterizată prin transformări intense, atât biologice, cât și emoționale și relaționale. Tinerii își caută propria identitate și încep să testeze limitele independenței, în timp ce caută simultan o conexiune cu semenii lor. Este o dansare constantă între dorința de a fi autonomi și nevoia de apartenență. În această perioadă de schimbări, părinții descoperă uneori că nu-și mai recunosc copiii, observând schimbări de dispoziție și o tendință spre izolare. Aceste manifestări nu trebuie interpretate ca acte de rebeliune, ci mai degrabă ca pași firești către maturizare. Rolul esențial al adulților este de a înțelege și de a constitui un sprijin stabil și sigur pentru adolescenți.

Probleme predominante în rândul tinerilor români

Adolescenții din România se confruntă frecvent cu probleme emoționale precum anxietatea, depresia și presiunea performanței academia. Fenomene precum bullying-ul și cyberbullying-ul își pun amprenta asupra stimei de sine, iar rețelele sociale intensifică presiunea asupra lor prin standardele de perfecțiune promovate. Adolescenții defavorizați sunt și mai expuși, fără acces la psihologi sau educație emoțională adecvată, confruntându-se adesea cu sărăcia și responsabilitatea de a sprijini familiile.

Obstacolele și răspunsurile ONG-urilor

Conform celor raportate de Laura Cireașă, adolescenții din comunitățile mici suferă de lipsa unor spații dedicate în care să își petreacă timpul liber sau să participe la activități productive, ceea ce îi împinge adesea către alternative mai puțin constructive, cum ar fi social media sau barurile locale. Multe dintre proiectele ONG-urilor semnalează barierele dintre generații drept o problemă majoră, cu tinerii simțindu-se adesea neînțeleși de către adulți. Această neînțelegere poate determina adolescenții să caute confirmare în zone care să nu fie neapărat benefice pentru ei.

Implicații statistice

Statisticile sunt clare și îngrijorătoare. Conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății din 2018, mai puțin de jumătate dintre tinerii români de 15 ani sunt satisfăcuți de viața lor, iar sprijinul perceput scade pe măsură ce cresc. Un alt raport din 2019 reflectă un consum ridicat de alcool printre adolescenți, iar pandemia a agravat considerabil aceste probleme.

Recunoașterea semnalelor de alarmă

Pentru părinți, identificarea timpurie a problemelor emoționale poate face diferența. Semnale precum izolarea, pierderea interesului pentru activități anterioare, sau rezultate școlare slabe ar trebui să alerteze familia asupra necesității de intervenție.

Sprijinul comunitar

În lipsa resurselor specializate, comunitatea joacă un rol crucial. O vorbă bună, o ureche atentă sau un gest de bunătate din partea unui profesor sau vecin poate avea un impact semnificativ. Astfel, crearea de legături și rețele de suport în comunitățile mici este vitală.

Proiecte și perspective

Programul "În Stare Să Ajut" și alte inițiative similare susțin intervențiile ONG-urilor care vizează atât prevenirea, cât și educarea tinerilor cu privire la sănătatea emoțională. Aceste proiecte aduc specialiști în psihologie din orașele mari în comunitățile defavorizate și susțin formarea cadrelor didactice locale.

Concluziile sunt clare: pentru a sprijini sănătatea emoțională a tinerilor, este vitală îmbunătățirea accesului la resursele necesare și crearea de conexiuni și dialog deschis între generații. Astfel, România poate spera la o generație mai sănătoasă și mai bine pregătită emoțional pentru provocările viitorului.