Lancet Countdown: 710.000 de decese din căldură în 2023, mai multe decât malaria și HIV

Raportul Lancet Countdown pe sănătate și schimbări climatice din 2026 estimează că, doar în 2023, căldura extremă a fost legată de 710.000 de decese la nivel mondial — mai multe decât cele asociate malariei sau infecției HIV în același an. Documentul, al zecelea din serie, este coordonat de University College London, elaborat împreună cu Organizația Mondială a Sănătății și publicat înaintea conferinței ONU COP31.

Ce arată cifrele pe căldură

În intervalul 2016–2023, media anuală a deceselor legate de căldură a fost de circa 540.800, din care 68% (aproximativ 369.900 pe an) sunt atribuite încălzirii provocate de om. În 2023, cel mai cald an din perioada analizată, ponderea atribuibilă schimbărilor climatice urcă la 71,5%. Între 2016 și 2023, aproape 3 milioane de decese prin căldură sunt legate de schimbările climatice.

Fără încălzirea antropogenă, bilanțul din 2023 ar fi rămas în jurul a 200.000 de decese — diferența pe care cercetătorii o pun pe seama climei, nu a unui sezon „mai greu” întâmplător.

Costuri și alte riscuri urmărite

Căldura a redus și productivitatea muncii: în 2025, pierderile estimate de venit potențial au ajuns la 1,07 trilioane de dolari (0,91% din producția economică globală), al treilea an consecutiv peste un trilion. Cele mai afectate au fost Asia de Sud-Est și Africa; agricultura și construcțiile au absorbit cea mai mare parte a pierderilor.

În 2025, 51,8% din uscatul planetei a fost lovit de secetă extremă cel puțin o lună — al doilea cel mai greu an înregistrat după 2023. Analizele din satelit arată extreme hidrologice pe peste 80% din uscat: zone care se usucă pe termen lung și zone care se udă excesiv, cu riscuri pentru culturi, apă potabilă și igienă.

Progrese reale, dar prea lente

Raportul nu spune că nu s-a făcut nimic. Investițiile globale în energie curată au ajuns în 2025 la un record de 2,1 trilioane de dolari, cu 82% peste cele în combustibili fosili. Aerul mai curat ar preveni circa 323.000 de decese pe an în cel puțin 77 de țări unde poluarea din combustibili fosili a scăzut după 2016. Totuși, combustibilii fosili acoperă încă peste 80% din energia mondială, iar emisiile au atins un nivel record în 2024.

Lucrarea reunește 146 de cercetători multidisciplinari din peste 30 de țări și urmărește 54 de indicatori. Autoarea executivă a Lancet Countdown, profesoara Marina Romanello (UCL), spune că efectele asupra sănătății cresc mai repede decât răspunsul global și cere ca schimbările climatice să fie recunoscute formal drept urgență globală de sănătate, cu sănătatea pusă în centrul deciziilor climatice.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale.

De reținut

Pentru cititorul din România, cifra de 710.000 nu e un scor sportiv al planetei: e un indicator că valurile de căldură, deja familiare verile recente, au un preț măsurat în decese și în ore de muncă pierdute. Raportul pune pe masă un apel instituțional — urgență sanitară globală — nu un slogan. Ce rămâne de urmărit e dacă guvernele și finanțarea pentru adaptare țin pasul cu ritmul pe care îl arată deja termometrul.

Surse

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.