Ora de iarnă 2025 – când dăm ceasurile înapoi
Anul 2025 ne aduce, ca de obicei, revenirea la ora standard sau „ora de iarnă” la sfârșitul lunii octombrie. În pofida propunerii Comisiei Europene de a renunța la această schimbare încă din 2018, obiceiul persistă. În ultima duminică din octombrie, ceasurile sunt decalate cu o oră înapoi pentru a ne alinia mai bine cu ritmul natural al zilei. Acest lucru nu este întâmplător, ci înrădăcinat adânc în istoria noastră, reflectând eforturile societății de a utiliza mai eficient resursele și de a se adapta ciclului de lumină naturală al zilei.
În septembrie are loc echinocțiul de toamnă, moment în care Soarele își croiește drum peste ecuatorul ceresc spre emisfera sudică. Această dată, 23 septembrie, marchează oficial sfârșitul verii. De atunci, zilele devin tot mai scurte, iar noaptea lungeste treptat până la solstițiul de vară, în jurul datei de 21 iunie.
Principalul motiv al trecerii la ora de iarnă este corelarea cu ciclurile naturale de lumină. În lunile reci, zilele sunt mai scurte, iar soarele apune și răsare devreme. Păstrarea orei de vară tot anul ar face diminețile iernii extrem de întunecate. Prin ajustarea la ora de iarnă, răsăritul apare mai devreme, ajutându-ne să profităm mai bine de lumina naturală.
Conceptul ajustării orei pentru a maximiza lumina naturală a fost prima dată sugerat în secolul XVIII, celebrul Benjamin Franklin fiind unul dintre susținătorii acestei idei. Cu toate acestea, implementarea efectivă a venit în timpul Primului Război Mondial, când statele europene au adoptat ora de vară ca măsură de economisire a energiei. Prin trecerea la ora de vară, se economisea combustibil prin reducerea duratei de utilizare a iluminatului artificial.
Germania a fost pionierul acestei practici în 1916, urmată rapid de alte state, inclusiv România. În SUA, ora de vară a fost introdusă oficial la 31 martie 1918, utilizată și mai târziu în cel de-al Doilea Război Mondial. România a experimentat pentru prima dată cu ora de vară în 1932 și a aplicat-o intermitent până la standardizarea sa în 1979 sub regimul Ceaușescu.
Reglementată de o directivă a Uniunii Europene, România, ca membru UE, aderă la această practică. Însă, în ultimii ani, s-au intensificat discuțiile în UE privind eliminarea schimbărilor sezoniere ale orei. Deși Parlamentul European a votat în 2018 pentru eliminarea ajustării orei, implementarea a rămas încă blocată.
Astfel, schimbarea orei are loc de două ori pe an: la sfârșitul lui martie pentru ora de vară și în octombrie pentru ora de iarnă, aceasta din urmă reprezentând ora standard oficială. În 2025, această schimbare va avea loc în noaptea de 25 spre 26 octombrie, când ceasul va fi dat înapoi de la 4.00 la 3.00.
Așezarea României în fusul orar est-european (EET) atrage setarea orei la GMT+2, iar în timpul orei de vară, GMT+3. Acest lucru permite o utilizare mai optimă a luminii diurne.
Criticile la adresa schimbării orei vizează impactul negativ asupra ritmului biologic al oamenilor, afectând somnul și concentrarea. În consecință, există discuții în UE pentru a renunța la aceste schimbări, fiecare țară urmând să aleagă între ora de vară sau ora standard. Totuși, până la o decizie finală, ora de iarnă și ora de vară rămân în vigoare în majoritatea statelor UE, inclusiv România.
Ceasul biologic uman, cunoscut ca ritm circadian, coordonează ritmul somnului, al apetitului și al dispoziției. Trecerea la ora de iarnă poate perturba temporar acest ritm. Deși unii simt ca un câștig faptul că „dorm mai mult”, adaptarea completă durează câteva zile. Această tranziție poate afecta somnul și concentrare, iar schimbările zilei influențează cum ne planificăm activitățile. Diminețile devin mai luminoase, dar serile mai întunecate, ceea ce poate limita interacțiuni sociale și exercițiul în aer liber.
Corporația CFR Călători declară că schimbarea la ora Europei Orientale nu va modifica mersul trenurilor. În noaptea de 25 spre 26 octombrie 2025, trenurile vor opera conform programului, adaptându-se noului orar fără a afecta călătoriile pasagerilor. În plus, acest schimb va fi sincronizat cu țările vecine.
Deși peste 100 de țări la nivel mondial au ales să nu mai schimbe ora, diverse motive stau la baza acestor decizii, printre care și cele religioase. Aceste state sunt dispersate pe toate continentele, de la Africa la Europa.