Cât de bogați sunt cei mai bogți români și cât câștigă. Se îndepărtează tot mai mult de restul

Cât de bogați sunt cei mai bogți români și cât câștigă. Se îndepărtează tot mai mult de restul Sursa poza si informatii: Economica.net

În România, disparitățile dintre cei mai bogați și cei mai săraci cetățeni se măresc constant, potrivit unui studiu recent al Institutului Național de Statistică (INS). În gospodăriile cu cele mai mari venituri pe persoană, trăiesc doar 7,8% din populație, însă acești indivizi câștigă de 32 de ori mai mult decât cei din gospodăriile cu cele mai mici venituri. În anul 2024, decalajul între veniturile medii ale acestor două grupe de gospodării a fost de 1 la 4,3, o ușoară îmbunătățire față de 1 la 4,5 în 2023.

Venituri medii și diferențe economice

Datele INS arată că veniturile medii lunare ale celei mai bogate gospodării sunt de aproximativ 17.029 lei, în timp ce cele mai sărace gospodării câștigă doar 3.923 lei. De asemenea, o persoană dintr-o gospodărie bogată are un venit mediu de 8.713 lei, comparativ cu doar 1.033 lei câștigați de o persoană dintr-o gospodărie săracă.

Acest dezechilibru se reflectă și în distribuția veniturilor totale la nivel național, unde 20,59% din acestea sunt concentrate în mâinile celor mai bogați 7,8% dintre români, iar gospodăriile cele mai sărace beneficiază de doar 4,75% din totalitatea acestor venituri.

Distribuția veniturilor pe decile

Discrepanțele salariale sunt evidente în distribuția pe decile, unde diferențele dintre gospodăriile din decilele superioare și inferioare sunt semnificative. De exemplu, persoanele din decila a noua câștigă medii pe gospodărie de 12.574 lei, în timp ce diferența față de decila a zecea este de 4.478 lei. Marea majoritate a acestor diferențe sunt datorate câștigurilor salariale, care în decila a zecea sunt de 32 ori mai mari decât în prima decilă, undeva la 15.637,77 lei față de 481,76 lei.

Sursele de venit ale celor bogați

Gospodăriile din topul veniturilor naționale își obțin banii în mare parte din salarii și alte drepturi salariale, care reprezintă 91,8% din total. Alte surse precum prestațiile sociale, veniturile în natură, agricultura și activitățile neagricole sunt nesemnificative în comparație, fiecare având pondere de cel mult 3,1%.

Pe de altă parte, cele mai dezavantajate gospodării se bazează considerabil pe prestațiile sociale, care constituie 30,1% din veniturile lor, în timp ce salariile contează doar pentru 12,3%.

Concluzii și impact

Disparitățile economice între bogăție și sărăcie sunt clar exprimate și în mediul urban versus rural, cu gospodăriile urbane având venituri medii de 1,4 ori mai mari decât cele rurale. În plus, gospodăriile conduse de salariați au venituri medii lunare de 11.299,8 lei, mult peste cele a căror conducători sunt agricultori și care ating doar 3.963 lei.

Aceste date subliniază necesitatea unor măsuri economice menite să reducă aceste diferențe semnificative și să asigure o distribuție mai echitabilă a resurselor, asigurând totodată bunăstarea generală a populației.


Marele Cercetător

Marele Cercetător, recunoscut pentru capacitatea sa de a transforma cele mai complicate teorii într-un spectacol de comedie, este un autor celebru care face știința accesibilă și amuzantă pentru toată lumea. Cu un halat de laborator plin de pete de diverse culori și ochelari care mereu cad de pe nas, el reușește să explice legile fizicii prin experimente nebunești și glume spumoase. Fiecare carte a sa este un amalgam de ecuații și râsete, cu pagini pline de anecdote despre eșecurile sale amuzante în laborator și descoperirile accidentale. Marele Cercetător este cunoscut pentru invențiile sale trăsnite, cum ar fi "Robotul care dansează" și "Formula secretă a glumei perfecte. Cu o minte briliantă și un simț al umorului de neegalat, el demonstrează că știința poate fi nu doar educativă, ci și extrem de distractivă. Marele Cercetător este, fără îndoială, geniul hilar al lumii științifice!"