Sursa poza: Mediafax

Țânțarii sunt insecte omniprezente care ne pot deranja în timpul verii prin înțepăturile lor mâncărimoase. Dar cât sânge extrag aceștia în timpul unei înțepături și ce se întâmplă în organismul nostru în urma acestui proces?

Cantitatea de sânge extrasă

Contrar impresiei că o înțepătură de țânțar ar implica o pierdere semnificativă de sânge, realitatea este diferită. O femelă de țânțar extrage, în medie, doar între 0,001 și 0,01 mililitri de sânge pe înțepătură, echivalentul a aproximativ o cincime dintr-o picătură de apă. Astfel, ar fi necesare peste un milion de înțepături simultane pentru a se scurge tot sângele din corpul uman. Totuși, pentru țânțar, această cantitate mică reprezintă o masă copioasă, deoarece poate consuma până la de trei ori greutatea sa corporală într-o singură hrănire.

Procesul de hrănire al țânțarilor

Femelele de țânțar sunt cele care se hrănesc cu sânge, iar acest comportament este esențial pentru reproducerea lor. Aparatul lor bucal specializat, numit proboscis, funcționează similar unui ac hipodermic. Acesta le permite să înfigă proboscisul în pielea umană, să localizeze un vas de sânge mic și să înceapă să extragă sânge. În timpul hrănirii, țânțarul injectează și salivă, care conține substanțe anticoagulante. Această salivă este responsabilă pentru mâncărimea, roșeața și umflătura pe care le simțim după înțepătură.

Rolul sângelui în reproducerea țânțarilor

Sângele nu este doar o gustare pentru țânțari, ci o necesitate vitală. Femelele au nevoie de proteinele și substanțele nutritive din sânge pentru a produce ouă. După ce se hrănesc, procesul de depunere a ouălor durează câteva minute, iar femela poate depune sute de ouă într-o singură sesiune. Acest comportament asigură continuitatea speciei și este esențial pentru ciclul lor de viață.

Diferența dintre țânțarii masculi și femele

Este important de menționat că doar țânțarii femele se hrănesc cu sânge. Masculii nu au nevoie de sânge și se hrănesc exclusiv cu nectar și alte lichide zaharoase din plante. Aceștia nu sunt dotați cu aparatul bucal specializat al femelelor și, prin urmare, nu pot efectua înțepături. De fapt, hrănirea cu sânge este dăunătoare pentru masculi și le poate reduce șansele de supraviețuire.

Concluzie

Deși înțepăturile de țânțar pot fi enervante și pot provoca disconfort, cantitatea de sânge extrasă este extrem de mică. Totuși, acest proces joacă un rol crucial în reproducerea țânțarilor, asigurându-le necesarul de proteine pentru a produce ouă și a menține specia. Înțelegerea acestui mecanism ne poate ajuta să apreciem mai mult complexitatea acestor insecte și importanța lor în ecosistem.