Sursa poza: Fanatik

Condamnarea definitivă la 8 ani și 8 luni de închisoare primită de Mario Iorgulescu, fiul președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal din România, a rămas un subiect fierbinte în mass-media românească. Deși decizia Curții de Apel București a fost clară, Iorgulescu nu s-a predat autorităților și, conform unei noi modificări legislative, este considerat evadat și riscă o pedeapsă și mai mare.

Contextul sentinței

Problemele legale ale lui Mario Iorgulescu au început în 2019, când acestuia i s-a atribuit responsabilitatea pentru un tragic accident rutier în care un tânăr și-a pierdut viața. Ancheta a dezvăluit că Iorgulescu conducea sub influența substanțelor interzise, ceea ce a agravat situația sa juridică. Instanța a decis următoarele: 7 ani de închisoare pentru ucidere din culpă și 2 ani pentru conducerea sub influența stupefiantelor, combinându-se într-o pedeapsă totală de 8 ani și 8 luni.

Schimbarea legislației

Problema principală acum este nepredarea lui Iorgulescu în fața autorităților. Recent, legislația românească a fost modificată prin introducerea unui nou alineat la art. 285 din Codul penal. Această modificare definește clar noțiunea de evadare: refuzul unei persoane condamnate de a se prezenta la poliție pentru executarea sentinței în termen de 7 zile de la pronunțarea finală a hotărârii. În situația lui Iorgulescu, noua lege prevede că neprezentarea poate atrage o pedeapsă suplimentară de până la 3 ani de închisoare, care se va adăuga la sentința deja stabilită.

Implicațiile noii legi

Prevederea introdusă are ca scop înăsprirea regulilor pentru cei ce încearcă să eludeze responsabilitatea legală. Din moment ce hotărârea împotriva lui Iorgulescu a rămas definitivă, iar el nu s-a prezentat în termenul prevăzut de noua lege, el se află acum sub incidența acestei modificări. Astfel, autoritățile au confirmat că el este oficial evadat, ceea ce complică și mai mult situația sa juridică.

Reacții publice și juridice

Cazul Iorgulescu a stârnit un val de reacții, atât din partea societății civile cât și în cadrul sistemului juridic. Există presiune publică pentru aplicarea consecventă a legii, indiferent de statutul social al persoanei în cauză. Asociații pentru siguranța rutieră și diverse organizații de advocacy au pledat pentru pedepse mai severe în cazurile de conduită periculoasă la volan, mai ales atunci când aceasta rezultă în pierderi de vieți omenești.

Pe de altă parte, există și discuții despre drepturile persoanelor condamnate, punând întrebări legate de cum ar trebui să fie tratate cazurile în care legislația se schimbă după pronunțarea unei sentințe finale.

Concluzie

Cazul lui Mario Iorgulescu subliniază complexitatea sistemului legal în fața schimbărilor legislative și ridică întrebări despre egalitatea în fața justiției în România. În contextul actual, soarta lui Iorgulescu depinde de respectarea noii legislații și de modul în care autoritățile vor acționa în continuare. În ciuda condamnării sale definitive, întârzierea în predare ar putea să-i agraveze și mai mult situația, fiind un exemplu de studiu pentru legislația penală românească.