CCR publică motivarea deciziei de neconstituționalitate a Legii privind pensiile magistraților | DOCUMENT
Curtea Constituțională a României (CCR) a făcut publică motivarea deciziei prin care Legea referitoare la pensiile magistraților a fost declarată neconstituțională. În cuprinsul motivării, Curtea evidențiază mai multe aspecte procedurale și juridice ce au stat la baza hotărârii.
Solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii, făcută nelegal
Un punct esențial al motivării CCR îl reprezintă constatarea că solicitarea avizului din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu a fost realizată conform cerințelor legale. Conform Curții, cererea transmisă de ministerul inițiator a fost făcută prea devreme și reprezintă, cel mai probabil, o eroare de apreciere. Astfel, această cerere nu poate fi considerată ca o solicitare validă a avizului CSM. Curtea face trimitere la o decizie precedentă (nr. 221 din 2 iunie 2020), care subliniază necesitatea ca o astfel de solicitare să aibă un caracter valabil din punct de vedere procedural.
În concret, lipsa avizului CSM s-a datorat faptului că a fost transmisă o cerere de avizare care nu respecta etapele procedurale și se referea la o variantă redactată a proiectului de lege ce nu corespundea stadiului procedurii legislative. Această situație a împiedicat CSM să-și îndeplinească atribuțiile conform articolului 39, alineatul (3) din Legea nr. 305/2022.
Pensiile de serviciu ale magistraților – protecție constituțională, dar susceptibile de modificări
În motivarea deciziei, CCR infirmă și argumentul transmis de Înalta Curte de Casație și Justiție, conform căruia pensia de serviciu a magistraților este protejată prin Constituție și că orice modificare propusă ar echivala cu eliminarea acesteia. Curtea arată că această interpretare este nefondată, întrucât protecția pensiilor de serviciu nu exclude posibilitatea reglementării sau modificării lor, mai ales dacă statul poate demonstra necesitatea unor măsuri pentru gestionarea sustenabilă a resurselor financiare publice.
În această direcție, CCR face referire la decizia nr. 467 din 2 august 2023, unde s-a recunoscut faptul că dreptul la pensie de serviciu este protejat, dar poate fi reglementat prin măsuri care să nu afecteze esențial acest drept. Modificările prevăzute în legea contestată nu au ca scop eliminarea pensiilor de serviciu pentru magistrați, ci doar adaptarea acestora la noile condiții economice și sociale, fără a le reduce semnificativ și fără a pune în pericol independența justiției.
Obligațiile Guvernului și echilibrul măsurilor propuse
CCR subliniază că Guvernul are responsabilitatea de a adopta măsuri care să asigure echilibrul bugetar și sustenabilitatea finanțelor publice, mai ales în contextul unor potențiale crize economice și financiare. Modificările vizate se aplică exclusiv pensiilor de serviciu ale magistraților, fapt ce poate fi justificat prin necesitatea de a proteja independența justiției și a menține un sistem judiciar funcțional.
Curtea reamintește, totodată, prin referire la decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020, că legislația poate să reglementeze în mod diferențiat anumite categorii profesionale, atâta timp cât există un motiv obiectiv care justifică această diferențiere.
Documentele oficiale pot fi consultate aici:
- [OP S - by BB]
- [Dec 479 - by BB]
- [OP C - by BB]
Această motivare a CCR aduce clarificări importante asupra procesului legislativ și asupra reglementărilor ce țin de un sector delicat, precum cel al sistemului judiciar. Decizia reconfirmă echilibrul necesar între protecția drepturilor fundamentale ale magistraților și nevoia de adaptare la condițiile economice actuale pentru asigurarea unui buget sustenabil și a independenței justiției.
