Ce impact are asupra fondurilor de coeziune și reformei fiscale?
Sursa poza si informatii: romania-insider
Președintele ales Nicușor Dan așteaptă extinderea termenului pentru raportul anual privind planurile fiscale
România nu a transmis Comisiei Europene raportul anual de progres privind reducerea deficitului bugetar, un document care trebuia trimis până pe 30 aprilie, conform acordului din octombrie 2024 pentru un plan fiscal pe 7 ani, a confirmat Comisia pentru Profit.ro. Nu trimiterea la timp a acestui raport ar putea duce la suspendarea deblocării fondurilor de coeziune și a celor din Facilitatea de Reziliență (RRF).
Totuși, președintele ales, Nicușor Dan, citat de Economedia.ro, este de părere că Comisia Europeană va înțelege situația actuală, subliniind că "nimeni nu se așteaptă" ca noul guvern să adopte în trei săptămâni măsurile amânate timp de trei-patru ani.
Așteptările lui Dan lasă să se înțeleagă că "noile autorități" sunt fundamental diferite de "vechile autorități". Cu toate acestea, singura schimbare vizibilă până acum este la nivelul președinției. Noul guvern, care urmează să se formeze în săptămânile următoare, va include în mare parte aceleași partide care au făcut parte din executivul precedent, care a guvernat în ultimii "trei-patru ani".
Comisia Europeană ar putea lua în considerare tulburările politice prin care a trecut România în ultimele luni, inclusiv executivul interimar din aprilie, dar noua guvernare trebuie să propună cel puțin un plan preliminar pentru a face față problemelor fiscale.
Pentru a rezolva problema urgentă, președintele Dan a promis să prezinte un proiect preliminar pentru reforma fiscală în decurs de o săptămână, după ce va avea discuții cu Ministerul Finanțelor. De asemenea, el a început consultările cu partidele politice pentru a forma noul executiv.
Potrivit planului fiscal, reforma fiscală trebuia discutată și aprobată până la sfârșitul lui martie pentru a intra în vigoare și a genera venituri din aprilie. Pentru cele 9 luni din 2025 (aprilie-decembrie), reforma fiscală ar fi trebuit să aducă venituri echivalente cu aproximativ 1,3% din PIB, în jur de 25 miliarde RON (5 miliarde EUR). Pentru un an complet, cum ar fi 2026, impactul ar trebui să fie de 1,7% din PIB.
