Sursa poza: Ziaristi

Într-o analiză realizată pentru publicația „Adevărul”, Claudiu Degeratu, fost șef al secției de Apărare din cadrul Delegației Permanente a României la NATO, aduce în discuție scenariile posibile și riscurile asociate utilizării armelor nucleare în contextul actual al conflictului din Ucraina. Degeratu analizează impactul unui eventual atac nuclear asupra Ucrainei și, implicit, ce ar putea însemna acest lucru pentru România.

Avansarea Către un Scenariu Apocaliptic Nuclear

Tulsi Gabbard, șefa Serviciilor Naționale de Informații din SUA, a atras atenția asupra faptului că lumea se află mai aproape decât oricând de o „anihilare nucleară”. Declarațiile sale nu sunt izolate; numeroși experți în domeniu au lansat avertismente similare cu privire la riscurile crescânde ale unui conflict nuclear care ar putea devasta irevocabil planeta.

Recenta distrugere a bombardierelor strategice rusești, prin operațiunea „Pânză de păianjen”, a amplificat fricile că tensiunile ar putea escalada către un conflict nuclear, mai ales având în vedere doctrina revizuită a Rusiei, care permite utilizarea armelor nucleare în anumite condiții.

Evaluarea Dinamicii Risc-Nucleară

Claudiu Degeratu subliniază diferența dintre riscul nuclear, care are un caracter constant, și amenințarea nucleară iminentă. Riscul este permanent, mai ales că Rusia a ridicat nivelul de alertă al forțelor sale nucleare. Totuși, nu orice provocare militară poate activa o răspuns nuclear din partea Rusiei. De exemplu, atacuri care nu vizează direct teritoriul rus nu au dus până acum la utilizarea armelor nucleare de către Moscova.

Degeratu explică că „amenințarea nucleară” nu s-a materializat concret, dar riscul continuă să fie seria analizată și controlată atât de SUA, cât și de aliații NATO.

Contextul Doctrinelor Nucleare Diferențiate

Diferențele dintre strategiile nucleare ale principalelor puteri militare globale sunt clare. Rusia își rezervă dreptul de a folosi arme nucleare pentru a proteja suveranitatea teritorială, pe când strategia Statelor Unite este mai defensivă, implicând un răspuns doar după o lovitură inițială. Administrația Biden a subliniat că SUA și NATO ar prefera să răspundă prin măsuri convenționale mai degrabă decât prin riposte nucleare, pentru a evita o escaladare nucleară.

Posibile Repercusiuni pentru România

Atunci când se examinează impactul potențial asupra României, Degeratu explică faptul că urmările ar depinde enorm de tipul de armă nucleară utilizată și de locația loviturii. O explozie nucleară tactică la Kiev ar putea avea un impact asemănător cu cel al dezastrului de la Cernobîl, dar o lovitură mai aproape de România, la Odessa de exemplu, ar fi mult mai devastatoare.

Totuși, Degeratu avertizează împotriva panicii inutile, subliniind că aceste scenarii sunt utilizate de multe ori de Rusia ca parte dintr-o strategie psihologică și politică de intimidare. Este important ca astfel de tactici să nu genereze panică nejustificată.

Prin această analiză, Degeratu speră să ofere o claritate asupra complexității situației actuale și să accentueze importanța discernământului în evaluarea amenințărilor nucleare emergente.