Sursa poza: Economica.net

Într-o mișcare ce riscă să amplifice tensiunile economice internaționale, administrația fostului președinte american Donald Trump explorează posibilitatea extragerii metalelor rare de pe fundul Oceanului Pacific. Această decizie ar putea modifica dinamica globală a aprovizionării cu resurse critice, în contextul dependenței majore a SUA de China, care produce aproape 90% din metalele rare rafinate la nivel mondial.

Răspunsul Chinei la Planurile Americane

Ministerul chinez de Externe a reacționat rapid la această intenție, subliniind că, potrivit dreptului internațional, resursele de pe fundul oceanului reprezintă „moștenirea comună a omenirii.” Într-o declarație oferită pentru Financial Times, oficialii chinezi au accentuat că „explorarea și exploatarea resurselor minerale din zona maritimă internațională trebuie să se desfășoare în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind Dreptul Mării”. De asemenea, acest proces ar trebui să fie supravegheat de Autoritatea Internațională pentru Fundul Mării și Oceanelor.

Poziția fermă a Chinei evidențiază îngrijorările sale privind posibila deteriorare a unui sector strategic și vulnerabil, unde deja domină piața globală.

Urmările Strategice și Economice pentru SUA

Pentru Statele Unite, accederea la aceste resurse oceanice reprezintă o strategie de a-și asigura independența de aprovizionarea cu metale rare, esențiale pentru mai multe industrii de tehnologie înaltă. Aceste elemente sunt cruciale pentru fabricarea de echipamente de apărare, smartphone-uri, baterii pentru vehicule electrice și semiconductori.

Cu o economie puternic dependentă de tehnologie, administrația Trump a identificat vulnerabilitatea strategică generată de dependența de importurile din China. Prin urmare, propunerea unei ordonanțe executive care să faciliteze accesul la aceste resurse pare un pas logic, chiar dacă controversat.

Impactul Asupra Mediului

Deși numite metale rare, aceste 17 elemente nu sunt atât de rare pe cât o sugerează denumirea. Procesul lor de extracție și rafinare necesită însă tehnologii avansate și implică costuri considerabile. Mai mult, există și preocupări semnificative legate de impactul asupra mediului al acestor operațiuni submarine.

Organizațiile de mediu trag semnale de alarmă cu privire la distrugerile ireversibile asupra habitatelor marine și echilibrelor ecologice fragile. Ambele aspecte, desfășurarea economică și protecția mediului, sunt esențiale și trebuie atent conciliate.

Considerente Politico-Economice Globale

În această bătălie pentru resurse, SUA și China sunt protagoniștii evidenți, reflectând note ale tensiunilor comerciale și politice mai largi care au dominat agenda internațională recentă. Restricțiile impuse de Beijing asupra exporturilor unor metale rare, ca răspuns la tarifele americane, amplifică tensiunea și determină căutarea unor soluții alternative de către administrația americană.

În acest context, decizia de a explora fundul oceanelor pentru resurse minerale capătă o altă dimensiune, nu doar economică, ci geopolitică. Pe măsură ce ne îndreptăm către un viitor dominat de tehnologii avansate, accesul la aceste resurse rare devine o cheie a puterii internaționale. Vom asista, poate, la viitoare confruntări diplomatice și reglementări mult mai stricte privind resursele minerale submarine.

Se pare că fundul oceanelor a devenit un nou front al disputei globale pentru controlul și influența asupra unei economii mondiale din ce în ce mai dependente de tehnologie.