Sursa poza si informatii: romania-insider

Comisia Europeană este pe cale să acorde României o extindere a termenului pentru prezentarea și implementarea unui pachet de corecție fiscală, înainte de a lua în considerare eventuale măsuri punitive, precum suspendarea fondurilor UE pentru reziliență și politici de coeziune, a relatat Bloomberg pe 2 iunie, citând surse familiare cu situația.

România se confruntă cu o presiune intensă pentru a reduce deficitul bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, conform standardelor ESA, transformându-l în cel mai mare din Uniunea Europeană. În baza unui plan de consolidare fiscală pe șapte ani, convenit cu Comisia în octombrie 2023, România trebuie să reducă acest deficit cu aproximativ 2% din PIB. Totuși, țintele anuale ar putea necesita revizuire, fiindcă deficitul bugetar pentru 2024 este mai mare decât cel anticipat în evaluările anterioare.

Pe 4 iunie, Comisia urmează să publice rapoarte de progres pentru toate statele membre în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv (EDP). Însă, România nu a reușit să-și trimită planul fiscal actualizat până la termenul limită de la sfârșitul lunii martie, din cauza instabilității politice prelungite.

Această extindere a termenului vine după ce România a ieșit dintr-o criză politică ce a culminat cu alegerea, pe 18 mai, a candidatului pro-european Nicușor Dan ca președinte. Un grup de experți numit de președintele Dan lucrează actualmente la un pachet fiscal care să integreze reduceri de cheltuieli și posibil crescut taxe pentru a mări veniturile. În timp ce elaborarea planului bugetar rămâne o prioritate de top, formarea unei coaliții de guvernare rămâne un obstacol semnificativ, deoarece Partidul Social Democrat (PSD), cel mai mare partid parlamentar, pare indecis și dezorientat după pierderile suferite în alegerile prezidențiale.

„Sper să avem o abordare corectă din partea comisiei și să primim o amânare de câteva săptămâni pentru a prezenta măsurile la care lucrăm în prezent”, a declarat ministrul interimar al finanțelor, Barna Tanczos, reporterilor din București pe 2 iunie.

Planul fiscal reprezintă, de asemenea, un jalon important sub Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), ceea ce înseamnă că depunerea sa la timp este crucială pentru deblocarea fondurilor UE viitoare. O revizuire a țintelor de deficit anual convenite poate fi, de asemenea, necesară, având în vedere că decalajul fiscal al României pentru 2024 este mai mare decât cel proiectat la momentul acordului inițial.

Președintele Dan a identificat stabilizarea fiscală ca o prioritate de vârf. Abordarea bugetului României este „prioritatea numărul unu ca șef de stat,” a afirmat el după alegeri.

---

iulian@romania-insider.com

Foto sursa: Cineberg Ug/Dreamstime.com