Sursa poza si informatii: romania-insider

Economia României nu se va dezvolta atât de rapid cum se anticipase anterior, a avertizat recent Comisia Europeană. Conform noului raport de primăvară al instituției, se estimează că PIB-ul României va crește cu doar 1,4% în 2025, cu mult sub prognoza anterioară de 2,5% anunțată în toamna trecută. Deși se așteaptă o ușoară îmbunătățire, atingând 2,2% în 2026, incertitudinea în creștere și vulnerabilitățile interne ar putea constrânge avansul economic.

Deficitul bugetar al României rămâne o povară semnificativă, cu un nivel estimat la 8,6% din PIB pentru anul 2025 și doar o ușoară reducere la 8,4% în 2026. În 2024, deficitul guvernamental general s-a situat la 9,3% din PIB, fiind alimentat, în mod special, de majorările substanțiale ale salariilor și pensiilor publice, conform Comisiei Europene.

După un an 2024 lipsit de dinamism, economia României părea că va prinde avânt la începutul anului 2025, în special datorită unor ample sectoare ca construcțiile, agricultura și serviciile, împreună cu perspectivele mai bune de export. Cu toate acestea, introducerea tarifelor de către SUA și volatilitatea politică și fiscală internă tot mai accentuată sunt așteptate să tempereze exporturile, să diminueze încrederea economică și să afecteze, în cele din urmă, investițiile și consumul.

Deși prognozele sugerează că inflația va scădea, aceasta va rămâne totuși la un nivel ridicat, adăugând un alt strat de provocări economice pentru țară. Inflația medie pe baza Indicelui Armonizat al Prețurilor de Consum (HICP) este estimată să scadă ușor la aproximativ 5% în 2025 și să urmeze o tendință mai accentuată de scădere sub 4% în 2026.

În plus, se estimează că datoria guvernamentală va crește, de la 48,9% din PIB în 2023 până la aproximativ 63% în 2026, creștere atribuită în principal deficitelor guvernamentale mari și majorării anticipate a plăților dobânzilor, conform raportului EC.

Această evoluție economică vine într-un context global tensionat, cu incertitudini care își pun amprenta asupra tuturor economiilor mondiale, dar mai ales asupra celor emergente, cum este cazul României. Într-un asemenea mediu, guvernanții trebuie să fie precauți și să își calibrez politicile astfel încât să minimizeze riscurile și să stabilizeze economia pe termen mediu și lung.

Pe lângă provocările economice interne, interacțiunea cu piețele internaționale rămâne un factor crucial pentru stabilirea economiei pe o traiectorie sustenabilă, iar transparența și eficiența guvernamentală sunt esențiale pentru a asigura încrederea investitorilor și continuitatea finanțării externe.

Astfel, România se confruntă cu necesitatea urgentă de a găsi un echilibru între necesitatea de a stimula creșterea economică și imperativul de a controla deficitul bugetar, un balans care necesită atât decizii politice îndrăznețe cât și o administrație fiscală riguroasă.