Sursa poza: Ziaristi

Comisia Europeană atrage atenția că România se confruntă cu dezechilibre financiare semnificative, cauzate de creșterea necontrolată a deficitului fiscal și de cont curent, iar totodată s-a înregistrat o scădere a competitivității costurilor pe parcursul anului 2024. Acesta este conținutul unui document publicat recent, care evaluează progresele statelor membre în domeniul reducerii deficitelor. O decizie importantă privind suspendarea fondurilor europene va fi luată de Consiliul Ecofin la întâlnirea de pe 28 iunie.

România se află acum sub lupa Consiliului, fiind singura țară din Uniunea Europeană pentru care Comisia recomandă luarea unor măsuri suplimentare, în contrast cu alte state care nu necesită astfel de intervenții. În cadrul Consiliului Ecofin, format din miniștrii finanțelor din UE, se va decide soarta finanțării europene pentru București.

Creșterea cheltuielilor nete depășește limitele

Comisia a semnalat că România a depășit semnificativ plafonul cheltuielilor stabilit prin traiectoria corectivă agreată, generând riscuri evidente pentru corectarea deficitului până în anul 2030. Oficiali europeni recomandă Consiliului să constate că România nu adoptă măsurile necesare și eficiente pentru redresare.

În ciuda prezentării unui plan de deficit în octombrie 2024, care acoperă perioada până în 2031, România nu a depus încă un Raport anual de progres. Conform planului adoptat de Consiliu pe 21 ianuarie 2025, cheltuielile nete și traiectoria corectivă menționate ar trebui să fie în deplină concordanță.

Evoluții financiare și perspective

Datele publice indică un deficit de 9,3% din PIB pentru 2024, cu perspectiva unei ușoare scăderi la 8,6% pentru anul următor, conform prognozelor Comisiei pentru 2025. De asemenea, raportul datoriei publice față de PIB a fost în creștere, de la 54,8% în 2024 până la o estimare de 59,4% în 2025. Această creștere se datorează deficitelor persistente și cheltuielilor mari, cum au fost creșterile salariale și pensiile din 2023 și 2024.

Recomandări și pași viitori

Pentru a remedia situația, Comisia Europeană a formulat câteva recomandări pentru perioada 2025-2026. Printre acestea se numără consolidarea cheltuielilor de apărare, înăsprirea politicii fiscale și urgentarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență. Accelerarea proiectelor de infrastructură și stimularea investițiilor private sunt, de asemenea, priorități urgente.

Pe lângă reformele financiare, se sugerează reducerea dependenței de combustibilii fosili prin promovarea energiei regenerabile și îmbunătățirea eficienței energetice. Recomandările includ și îmbunătățirea competitivității economice a României prin utilizarea optimă a instrumentelor financiare oferite de UE.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a subliniat, la începutul lunii iunie, nevoia unei abordări echitabile de către Comisie și speranța că România va primi timp suplimentar pentru a propune soluții viabile.

Consecințe și comparații internaționale

În cazul în care România nu își respectă angajamentele de reformă fiscală, există riscul suspendării fondurilor europene și pierderea a până la 13,5 miliarde de euro din finanțarea PNRR. Această situație este un semnal de alarmă, întrucât alte țări din UE, precum Franța sau Italia, nu necesită măsuri suplimentare, iar Belgia se află doar în stadiul de așteptare pentru adoptarea unor măsuri corective.

România trebuie să acționeze rapid și decisiv pentru a evita sancțiunile și realocarea fondurilor, un efort esențial pentru stabilitatea economică și socială viitoare.