Sursa poza: ExpressPress

Pe fondul tensiunilor geopolitice din Europa de Est, o inițiativă internațională coordonată de generali francezi și britanici prinde contur. Marți, 4 aprilie, reprezentanți ai Franței, Regatului Unit și Ucrainei s-au reunit la Kiev pentru a discuta despre implementarea unui contingent militar care să opereze în Ucraina, în efortul de a contracara posibilele agresiuni rusești.

Președintele Emmanuel Macron a subliniat de la Paris intenția de a suplimenta forțele militare ucrainene printr-o misiune franco-britanică. În cadrul întâlnirii, delegația franceză a fost condusă de generalul Thierry Burkhard, iar amiralul Antony Radakin a reprezentat Marea Britanie. Discuțiile s-au concentrat pe posibilele scenarii de desfășurare a unui contingent internațional și s-au încheiat cu o întrevedere cu președintele Volodimir Zelenski.

Explorarea Scenariilor de Desfășurare a Forțelor

Institutul Internațional de Studii Strategice (IISS) a realizat o analiză profundă a potențialului NATO european de a mobiliza trupe în Ucraina. În aceste scenarii, țările implicate caută să-și distribuie forțele fie ca măsură de descurajare, fie ca forțe de garanție sau menținere a păcii. Rolul României în aceste planuri este crucial, mai ales în ceea ce privește suportul logistic pentru sistemele de apărare antiaeriană și facilitarea unei componente aeriene robuste.

România și Polonia sunt esențiale în planificarea unei forțe aeriene puternice, care să includă până la 200 de avioane de vânătoare. Această strategie presupune utilizarea sistemelor de rachete și avioanele-cisternă situate în ambele țări, contribuind semnificativ la infrastructura defensivă regională.

Planurile de Mărime a Forțelor și Gestionarea Acestora

IISS a sugerat trei opțiuni pentru desfășurarea forțelor:

1. Forță mică: Aproximativ 10.000 de soldați, cu suport aerian și naval adițional.
2. Forță medie: O divizie de 25.000 de militari.
3. Forță mare: Un corp de armată de până la 100.000 de soldați.

Fie că vorbim de forțe de dimensiuni mici sau mari, gestionarea acestora ar putea fi facilitata de folosirea structurilor deja existente, inclusiv comandamentul Forței Expediționare Combinate Franco-Britanice (CJEF).

Aceste forțe sunt proiectate pentru a face față unui spectru variat de amenințări rusești, de la atacuri hibride la conflict armat convențional. Totuși, succesul unui astfel de contingent este greu de imaginat fără participarea activă a Statelor Unite.

Provocări și Posibile Complicații

În ciuda planificării detaliate și a colaborării internaționale, astfel de operațiuni se confruntă cu provocări semnificative. Liderii aliați cer un răspuns prompt din partea Moscovei în privința medierii inițiate de SUA. Solicitările efectuate de ministrul de Externe Francez, Jean-Noël Barrot, reflectă nevoia de cooperare diplomatică acordată cu acțiuni de consolidare a frontierelor ucrainene.

În plus, coordonarea unei astfel de misiuni internaționale rămâne o problemă complexă, mai ales în fața unei potențiale reacții militare rusești. Discuțiile intense între aliați continuă, căutând să abordeze eventualele provocări și să articuleze un răspuns agil și eficient la situația din teren.

În acest context dinamic de insecuritate regională, România pare să joace un rol crucial, alături de alte state NATO, în elaborarea unui răspuns strategic coordonat pentru a descuraja agresiunea și a menține stabilitatea în regiune.