Sursa poza si informatii: romania-insider

Într-o analiză recentă realizată de Valentin Tătaru și Ștefan Posea, economiști la ING Bank România, se impune un avertisment serios asupra impactului negativ pe care măsurile de consolidare fiscală planificate le-ar putea avea asupra creșterii economice deja sub-optime a României. După cum citat de CursDeGuvernare, aceștia prognozează un avans al PIB-ului de numai 1,2% în 2025, semnificativ inferioară prognozei inițiale a guvernului de 2,5% și chiar sub estimarea revizuită de 1,4%.

Prognoza pentru deficitul bugetar este de asemenea ajustată în creștere, la un procent de 7,5% din PIB în 2025, depășind ținta de 7% a guvernului. Acest decalaj fiscal tot mai mare, coroborat cu reformele întârziate și un cadru politic incert, continuă să afecteze încrederea investitorilor.

Tensiuni Economice și Indicatori de Inflație

În timp ce reducerile de cheltuieli par a fi un punct central în discuțiile politice, există probabilitatea ca și reducerile investițiilor sau creșterea taxelor să fie considerate necesare pentru o consolidare fiscală rapidă, sporind astfel incertitudinile cu privire la creștere și inflație. Echipa de la ING subliniază că liberalizarea prețurilor la energie și deprecierea leului ar putea adăuga fiecare aproximativ un procent la rata inflației. Creșterea impozitelor ar putea amplifica presiunea inflaționistă.

Impactul Investițiilor în Infrastructură și Aderarea la Schengen

Deși investițiile recente în infrastructură și aderarea la Schengen promit să genereze beneficii pe termen mediu, condițiile economice imediate rămân fragile. Echilibrarea prudenței fiscale, a consensului politic și a stabilității monetare va fi esențială în lunile următoare.

Economia României a înregistrat un avans modest de 0,8% în 2024, iar în primul trimestru din 2025 PIB-ul s-a menținut stagnant. Importurile ridicate și investițiile slabe au fost principalii contributori la această stagnare. Datele preliminare arată că cererea internă rămâne puternică, dar performanțele sectorului industrial și al serviciilor continuă să fie sub așteptări. Deficitul comercial s-a lărgit cu 26,9% în Q1, impulsionat de exporturile slabe și importurile în creștere.

Perspectivele Pe Termen Mediu

Pe termen mediu, ING anticipează o încetinire a creșterii salariale și o înăsprire a condițiilor fiscale, ceea ce va limita consumul privat. Recuperarea exporturilor este puțin probabilă înainte de 2026, din cauza provocărilor structurale mai ample în competitivitatea europeană, în special în Germania.

"Modelul de creștere bazat pe consum își arată limitele. Doar prin investiții susținute în capacitatea productivă se poate restabili o creștere sănătoasă și reduce deficitul comercial structural," au concluzionat economiștii.

O Privire asupra Viitorului Fiscal

Perspectiva fiscală rămâne precară. Pentru a restabili încrederea piețelor financiare, ING sugerează că ar fi necesară o combinație de reduceri ale cheltuielilor, o îmbunătățire a colectării taxelor și, eventual, noi impozite. Formarea unei echipe interpartinice axate pe reforma cheltuielilor ar putea servi drept un mecanism de rezervă dacă discuțiile guvernamentale actuale vor stagna.