Un studiu cuprinzător desfășurat în Danemarca și publicat recent în revista Neurology a Academiei Americane de Neurologie semnalează o descoperire alarmantă: expunerea prelungită la poluarea aerului este asociată cu un risc crescut de a dezvolta meningiom, o formă de tumoră cerebrală primară care, deși de regulă necanceroasă, poate provoca probleme semnificative din cauza complicațiilor sale.

Dr. Ulla Hvidtfeldt, cercetător principal la Institutul Danez pentru Cancer, a declarat că, deși studiile privind impactul particulelor ultrafine asupra sănătății sunt abia la început, există o potențială legătură între expunerea la aceste particule, care provin, în mare parte, din traficul rutier, și formarea meningioamelor.

Detalii ale studiului danez

Meningioamele, tumori ce își au originea în membranele ce acoperă creierul și măduva spinării, sunt cele mai frecvente tumori cerebrale primare. Chiar dacă acestea rar devin canceroase, ele pot afecta serios funcțiile neurologice prin presiunea pe care o exercită asupra țesutului cerebral, nervilor și vaselor de sânge adiacente.

În cadrul acestui cercetării extinse, au fost analizate datele a aproape 4 milioane de indivizi pe parcursul a două decenii. Din acest eșantion, aproximativ 16.600 de persoane au dezvoltat tumori ale sistemului nervos central, iar circa 4.600 dintre acestea erau meningiomuri.

Expunerea la poluare a fost estimată în funcție de locuința indivizilor și sursele semnificative de poluare din aria respectivă, cum ar fi traficul intens, emisiile industriale și utilizarea motorinei. Hvidtfeldt subliniază că poluarea aerului nu afectează doar plămânii și inima, ci și creierul.

Particule ultrafine și riscuri majore

Cercetarea oferă dovezi sugestive, dacă nu directe, despre legătura dintre particulele ultrafine (UFP) și declanșarea meningioamelor. Cea mai mare amenințare vine din partea particulelor ultrafine emise de gazele de eșapament, fum și alte emisii. Aceste particule sunt capabile să pătrundă în fluxul sangvin și chiar să traverseze bariera hematoencefalică, amplificându-le astfel pericolul pentru sistemul nervos central.

O limitare a acestei cercetări este absența datelor privind expunerea la aer poluat de la locul de muncă sau din timpul petrecut în interior. Cu toate acestea, autorii raportului subliniază importanța strategiilor de reducere a poluării aerului ca măsuri preventive esențiale în domeniul sănătății publice.

Hvidtfeldt conchide că deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru confirmarea acestor rezultate, eforturile de îmbunătățire a calității aerului ar putea reduce considerabil riscul de tumori cerebrale, realizând astfel un impact semnificativ asupra sănătății publice.

Situația poluării aerului în România

România este una dintre cele mai poluate țări din cadrul Uniunii Europene. Conform unui raport al companiei elvețiene IQAir, ocupăm poziția 66 la nivel mondial din perspectiva poluării și surprinzător, locul întâi în UE. Datele Eurostat plasează România în top 3 țări europene cu cea mai mare poluare urbană a aerului.

În București, limita admisă pentru particulele fine PM2.5 și pentru dioxidul de azot (NO₂) este depășită frecvent, așa cum indică informațiile Agenției Europene de Mediu. Valorile particulelor PM2.5 din capitala noastră adesea depășesc recomandarea de 5 µg/mc stabilită de Organizația Mondială a Sănătății.

Un raport Airly din 2024 a evidențiat că în anumite zone capitale, cum ar fi Militari și Piața Sudului, nivelurile de NO₂ și PM10 sunt de peste două ori mai mari decât valorile normale în orele traficului de vârf.

Concluzie: Este imperative să adoptăm măsuri urgente de reducere a poluării aerului, nu doar pentru a combate problemele respiratorii și cardiovasculare, ci și pentru a proteja sănătatea noastră mintală și a preveni riscul de tumori cerebrale. Această problematică trebuie să ne preocupe pe toți, deoarece fiecare respirație contează.