Sursa poza si informatii: romania-insider

Pe data de 20 mai, în cadrul conferinței de presă dedicate Raportului Trimestrial al Inflației, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat că majorarea veniturilor fiscale este un proces inevitabil. Important rămâne cum și unde va fi implementată această creștere, a subliniat Isărescu într-un dialog cu un jurnalist, oferind astfel un indiciu cu privire la necesitatea probabilă a creșterii taxelor și impozitelor.

Guvernatorul a subliniat că o consolidare fiscală bazată exclusiv pe reducerea cheltuielilor ar putea avea efecte secundare negative, deoarece o astfel de măsură ar putea frâna cererea și, implicit, creșterea economică. În contextul actualelor dezbateri publice asupra modalităților concrete de a atinge consolidarea fiscală prevăzută în planul de șapte ani agreat cu Comisia Europeană, afirmațiile lui Isărescu s-au dovedit a fi extrem de relevante.

O parte dintre organizațiile de afaceri au solicitat candidaților la președinție să promită că nu vor crește taxele și să se concentreze pe reducerea risipei din cheltuielile publice. În acest sens, Isărescu pare să se alinieze cu Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, care susține constant necesitatea majorării veniturilor bugetare și prioritizarea corectă a cheltuielilor, pentru a oferi servicii publice de calitate și la un volum adecvat.

Isărescu a subliniat și faptul că reducerea cheltuielilor nu doar că are efecte negative, dar întâmpină și limitări. "Nu trebuie să uităm că reducerea cheltuielilor este recesionistă, nu este lipsită de efecte. Eficiența este importantă, raționalizarea cheltuielilor este benefică, dar multe dintre cheltuielile esențiale ale statului român, cum ar fi sănătatea și educația, sunt subfinanțate de ani de zile. De asemenea, cheltuielile militare nu vor scădea prea mult. Această problemă este dificilă", a explicat guvernatorul BNR.

Vorbind pe larg despre consolidarea fiscală, Isărescu a precizat că sarcina este "problematică", în special din cauza faptului că cineva trebuie, mai devreme sau mai târziu, să suporte costurile ajustării. El a adăugat că un scenariu de "austeritate" poate fi evitat dacă se restabilește o creștere economică robustă.

Potrivit acestuia, este esențial ca povara ajustării să fie distribuită echitabil și aceasta este o problemă politică. Politicienii ar trebui să găsească o modalitate de a distribui treptat și sustenabil reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor, astfel încât să nu intensifice problemele sociale și să nu afecteze doar o anumită grupă socială. "Este o decizie destul de dificilă", a subliniat guvernatorul Isărescu.

Mugur Isărescu a menționat că, în cadrul unei discuții din Parlament, a spus deja că există o modalitate de a evita austeritatea, care necesită o creștere economică substanțială, în jurul a 2%-3% anual. Aceasta ar permite guvernului să atingă o consolidare fiscală de 0,7%-1% din PIB pe an, conform calendarului de consolidare convenit cu Comisia Europeană.

Comisia Europeană a revizuit în jos estimările de creștere economică pentru România în acest an, de la 2,5% la 1,4%, avertizând totodată că deficitul guvernamental va rămâne la un nivel ridicat, de 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% în 2026. Bugetul pentru anul curent este construit pe o creștere economică de 2,5%, cu un obiectiv de deficit de 7% din PIB. În primul trimestru al acestui an, PIB-ul a stagnat, iar deficitul bugetar a ajuns la 2,28% din PIB.