Criză Economică în România: Mugur Isărescu de la BNR Confirma Exodul Capitalului pe Fondul Instabilității Politice și Fluctuației Inflației
Sursa poza: Ziaristi
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a abordat recent scăderea inflației într-un raport menit să clarifice provocările economice curente. De-a lungul discursului, Isărescu a subliniat că principala cauză a acestui declin a fost reducerea prețurilor la combustibili.
Evoluția Inflației: O Dublă Fațetă
În timpul prezentării raportului trimestrial despre inflație, Isărescu a indicat că evoluția prețurilor internaționale la țiței a influențat în mod direct descreșterea costurilor la combustibili autohtoni. Trendul descendent al acestor prețuri a adus un efect benefic asupra ratei inflației.
Cu toate acestea, el a avertizat că ritmul de reducere a inflației este contracarat de scumpirile din sectorul alimentar și al serviciilor. În aceste domenii, majorarea persistentă a cheltuielilor cu salariile continuă să creeze presiuni semnificative asupra prețurilor.
Proiectarea Inflației pe Termen Mediu
Conform prognozelor BNR, rata anuală a inflației va rămâne volatilă până la sfârșitul trimestrului III din 2025. Această instabilitate este atribuită și opririi schemei de plafonare a tarifelor la energia electrică. Preconizările sugerează că o stabilizare mai pronunțată a inflației nu va fi observată decât în primul trimestru al anului 2026.
Pentru a gestiona aceste provocări, Consiliul de Administrație al BNR a hotărât să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, decizie bazată pe numeroase variabile imprevizibile și datele colectate până la finele lunii aprilie 2025.
Isărescu Trage un Semnal de Alarmă: Fuga Capitalului și Criza Politică
Isărescu a mai adus în discuție un fenomen îngrijorător: masivele ieșiri de capital de pe piața românească, influențate de instabilitatea politică recentă. Aceste ieșiri au fost stimulate de campania electorală tensionată, rezultatele neașteptate ale alegerilor și, ulterior, demisia Guvernului.
Un moment critic a fost când Ministerul de Finanțe nu a reușit să atragă fonduri de pe piață imediat după alegeri, un fapt care a fost anunțat public și a înrăutățit situația deja tensionată.
Reacția BNR: Intervenții și Soluții
Pentru a face față presiunilor, la BNR s-a format un grup de criză, menit să stabilească acțiuni imediate și să colaboreze cu Ministerul de Finanțe pentru soluții viabile. Printre măsurile adoptate s-a numărat asigurarea lichidităților necesare pieței astfel încât să fie onorate plățile bugetare, inclusiv pensiile. A fost de asemenea monitorizată și reglată deprecierea monedei naționale, în contextul unei piețe frecventate atât de capitaluri nervoase, cât și de speculatori.
Astfel, chiar dacă deteriorarea cursului de schimb nu a putut fi complet stopată, răspunsul coordonat a prevenit agravarea mai acută a situației economice. În acest fel, BNR și autoritățile financiare încearcă să împiedice o recesiune economică într-o perioadă de incertitudine politică majoră.