Sursa poza: Economica.net

Industria zahărului din România se află în fața unor provocări majore pe fondul scăderii drastice a prețurilor la sfecla de zahăr. Această tendință a determinat fermierii să reducă suprafața cultivată, afectând astfel lanțul de producție și forțând procesatorii să găsească soluții alternative pentru a satisface cererea internă.

Scăderea suprafețelor cultivate: Un semnal de alarmă

Anul acesta, Fabrica de Zahăr Premium Luduș, administrată de antreprenoarea Mihaela Neagu, a reușit să contracteze o suprafață de doar 4.000 de hectare pentru cultura sfeclei de zahăr. Aceasta reprezintă mai puțin de jumătate față de 8.800 de hectare anul trecut, reflectând descurajarea fermierilor din cauza prețurilor scăzute. Producția anuală este, astfel, estimată să ajungă la doar 30-32.000 de tone, cu mult sub cele 50.000 de tone înregistrate în anul precedent. "Prețurile au scăzut drastic. Supraviețuim cu greu", a declarat Mihaela Neagu pentru Economica.

Pe lângă Premium Luduș, și Agrana, un alt jucător important cu două uzine de producție în Roman și Buzău, resimte presiunea pieței. Agrana a reușit să contracteze doar 10.000 de hectare, comparativ cu 14.000 de hectare în anul anterior, conform directorului executiv al Federației Cultivatorilor de Zahăr, Mihail Dimitriu. El menționează că fermierii au început să semene, dar ritmul este mai lent: "S-au semănat deja aproximativ 1.000 de hectare pentru Agrana, iar pentru Luduș mai timid, undeva la 100 de hectare".

Importurile, soluția de necesitate

Reducerea acută a suprafețelor contractate pentru sfecla de zahăr, o scădere de peste 37%, sugerează importuri mai mari de zahăr brut sau de trestie de zahăr pentru a compensa deficitul de producție internă. Se estimează că doar 25% din cerințele de consum intern, aproximativ 400.000 de tone, vor putea fi susținute prin producția locală în acest an.

Prețul de achiziție pentru o tonă de sfeclă, stabilit la 26.2 euro față de 40 de euro anul trecut, a determinat procesatorii de zahăr să ia în considerare importul de zahăr brut dacă va fi economic viabil. Pe piața regională, zahărul se vinde acum între 480 și 550 de euro pe tonă, o scădere semnificativă față de intervalul de 750-800 de euro înregistrat anul trecut.

Impactul pe termen lung

Scăderea suprafețelor cultivate nu doar că afectează producția curentă, dar are și implicații pe termen lung pentru fermieri. Aceștia ar putea beneficia de subvenții mai mari per hectare pe viitor, datorită unei distribuții mai reduse a ajutoarelor pe suprafața cultivată. Totuși, impactul imediat al acestor modificări se va resimți în creșterea importurilor de zahăr pentru a satisface cererea națională.

Conform lui Mihail Dimitriu, se estimează producerea sub 100.000 de tone de zahăr în acest an, mult sub cele 120.000 de tone produse în anul anterior. Această situație ar putea să ducă la o dependență mai mare de importuri și la eventuale ajustări ale pieței interne în viitorul apropiat.

În concluzie, provocările cu care se confruntă industria zahărului din România scot la iveală importanța adaptării la noile condiții de piață și găsirea de soluții sustenabile pentru a asigura stabilitatea lanțului de aprovizionare cu zahăr într-o perioadă marcată de incertitudini economice și climatice.