Ceai de pelin – ce afecțiuni tratează pelinul. De ce este indicat să bei ceai amărui de pelin

Pelinul, recunoscut pentru amareala sa distinctivă, este o plantă legendară, adesea asociată cu absintul. Această plantă perenă înflorește între lunile iulie și septembrie și se găsește preponderent pe terenuri necultivate în Eurasia și Orientul Mijlociu. Pelinul alb, cel mai frecvent întâlnit în Europa, Asia și Africa, este ușor de recunoscut prin frunzele sale gri-verzi și florile galbene și aromate, dispuse în mănunchiuri mici.

Beneficiile ceaiului de pelin

Utilizat de secole în diverse tratamente tradiționale, ceaiul de pelin nu numai că este un ajutor prețios pentru persoanele care doresc să renunțe la fumat, dar are și multiple beneficii pentru sănătate. Acesta este recomandat în special pentru afecțiuni digestive, fiind eficient în combaterea viermilor intestinali și a bacteriilor dăunătoare. Ceaiul de pelin ameliorează diverse probleme, cum ar fi balonarea, indigestia, arsurile gastrice și formele ușoare de gastrită. De asemenea, poate fi un ajutor suplimentar în tratarea hepatitei și icterului.

Pe lângă proprietățile sale digestive, ceaiul de pelin poate ameliora tusea persistentă, fie că este provocată de bronșită sau pneumonie. Combinat cu miere, acesta poate calma iritațiile gâtului produse de crizele de tuse.

Prepararea ceaiului de pelin

Pentru a prepara ceai de pelin, ai nevoie de frunze și tulpini uscate. Fierbe 250-300 ml de apă și adaugă o lingură de pelin uscat. Lasă amestecul la infuzat timp de 5-10 minute. Îl poți consuma cald, de preferat neîndulcit, dar dacă gustul este prea intens, poți adăuga miere și câteva picături de lămâie.

Utilizări externe și proprietăți adiționale

Ceaiul de pelin are și utilizări externe impresionante. Comprese de pelin aplicate pe piele pot curăța profund, accelera vindecarea și preveni infecțiile rănilor. În plus, datorită proprietăților sale antitumorale, ceaiul de pelin poate fi utilizat ca adjuvant în cazurile de cancer de esofag.

Este un diuretic natural eficient, stimulând procesul de urinare și facilitând eliminarea toxinelor. Ceaiul curăță rinichii și vezica urinară, reducând riscul de infecții.

Prepararea tincturii și a uleiului de pelin

Pentru tinctură, amestecă două lingurițe de pelin uscat cu 100 ml de alcool de 50 de grade și lasă-le la macerat timp de 10 zile, amestecând zilnic. Filtrează amestecul și lasă-l la decantat într-un loc rece pentru șase zile. Tinctura se administrează conform recomandărilor medicului specialist.

Uleiul de pelin se prepară prin încălzirea a 250 ml de ulei de măsline și adăugarea a două lingurițe de pelin uscat. Lasă amestecul pe foc timp de 5 minute, apoi filtrează-l. Uleiul se folosește extern pentru comprese care ameliorează diverse afecțiuni cutanate.

Precauții și avertismente

Cu toate acestea, consumul pelinului necesită precauții. Cursurile de tratament cu pelin nu ar trebui să depășească trei săptămâni succesive și trebuie întotdeauna urmate sub supravegherea unui specialist. Principalul compus activ, tujona, poate fi benefic, dar în cantități mari poate deveni toxic, provocând convulsii și chiar probleme mai severe.

Deși studiile pe această plantă sunt insuficiente pentru a stabili o doză sigură, instituții guvernamentale au impus deja restricții asupra produselor pe bază de pelin, datorită potențialului său toxic. Prin urmare, consumul acestei plante ar trebui să fie întotdeauna bine informat și supravegheat.