Sursa poza: ExpressPress

În ajunul alegerilor prezidențiale, am decis să analizăm cum se pregătesc adolescenții de 18 ani din România pentru primul vot. Această grozăvie a democrației, adesea considerată doar un autocolant în buletinul de identitate, reprezintă de fapt un punct de plecare important în călătoria către cetățenie responsabilă. Într-un climat politic instabil și plin de știri false, am vrut să aflăm cum tânăra generație de alegători se conectează cu politica.

Diversitatea surselor de informare

Într-o lume digitală, informația vine prin diverse canale, iar tinerii de astăzi nu fac excepție. Conform unui sondaj realizat de IRES, 42% dintre adolescenți își extrag informațiile politice de pe rețele sociale, iar 27% de pe site-uri de știri. Și totuși, încrederea în televiziune scade continuu, doar 18% mai optând pentru aceasta ca sursă principală.

De pildă, Ilinca, elevă la Colegiul Național „Sfântul Sava”, își formează opinia citind știri online și urmărind candidații pe rețelele sociale. Chiar și așa, se bazează pe un spectru larg de surse pentru a crea o imagine echilibrată. Ține cont și de opiniile unor persoane publice de încredere și se angajează în discuții cu prietenii și familia, unde dezbaterea sănătoasă este la ordinea zilei.

Încrederea în familie și impactul școlii

Pentru Andrei, învățând la Liceul Mihail Sadoveanu, sursa principală de informare rămân părinții. Pe lângă aceștia, el navighează pe social media, fiind mereu precaut față de influențele digitale. În ciuda presiunii subtile de la unii profesori, Andrei reușește să discearnă între informația obiectivă și subiectivă. Dialogul deschis cu părinții îl ajută să înțeleagă responsabilitățile președintelui în contextul structurii puterii din România.

Școala joacă un rol mixt în această etapă de formare civică. Unii profesori, precum cel de istorie al Ilincăi, facilitează discuții fără a influența direct opinia elevilor, iar alții își insinuează preferințele politice. Tinerii învață astfel să filtreze informația și să se bazeze pe propriul simț critic.

Noile platforme de informare

Pentru Ana, elevă la Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu”, TikTok și Instagram sunt surse esențiale de informare politică. Aici, ea găsește creatori care explică complexitatea politică într-un mod ușor accesibil pentru tineret. Discuțiile cu prietenii contribuie, de asemenea, la formarea unei perspective bine conturate asupra viitorului.

Pe de altă parte, Vlad, elev la Liceul Tehnologic „Petre Ionescu Muscel”, a renunțat la sursele tradiționale de informare, preferând grupurile de pe Telegram și YouTube. Decepționat de sistemul actual, el crede că democrația reprezentativă este o farsă. Pentru el, discuțiile cu prietenii sunt dominate de neîncredere și teorii alternative, demonstrând o mișcare tot mai frecventă către surse de informații alternative.

Oportunitatea primului vot

Indiferent de sursele de informare, mulți dintre tineri, precum Maria, consideră votul o oportunitate de a influența viitorul. Ea accesează surse de jurnalism de investigație precum Recorder sau PressOne și participă activ la dezbateri și acțiuni de implicare civică. Maria și colegii ei văd votul nu ca pe un act singular, ci ca o continuare a procesului de responsabilizare civică.

Concluzie

Primul vot al tinerilor din 2025 marchează începutul unei călătorii lungi și complexe de implicare civică. Deși abordările lor variază, o caracteristică comună este un scepticism sănătos combinat cu dorința de schimbare. Indiferent dacă aleg să se informeze din platforme sociale, television, sau surse alternative, acești tineri nu își mai pot permite luxul pasivității complete.

Într-o societate polarizată din punct de vedere informațional, este crucial ca acești tineri să fie sprijiniți prin programe de educație civică și implicare comunitară. Numai astfel, putem asigura viitorul democrației printr-o generație bine informată și activ implicată.