Cum își plătește statul datoriile din banii tăi, fără să te întrebe. Mecanismul, explicat de un reputat economist
Sursa poza: ExpressPress
Cum își plătește statul datoriile din banii tăi, fără să te întrebe. Mecanismul, explicat de un reputat economist
Într-o perioadă în care românii resimt din plin scumpirile zilnice, iar autoritățile promit stabilitate economică, economistul Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, explică o realitate mai puțin discutată: statul practică o formă de represiune financiară – adică folosește inflația pentru a-și echilibra dezechilibrele bugetare, iar costul ajunge să fie suportat de populație.
Ce înseamnă represiunea financiară și cum funcționează?
Adrian Codîrlașu, expert cu o vastă experiență, definește clar fenomenul: „Represiunea financiară înseamnă folosirea inflației de către guvern pentru a reduce dezechilibrele economice”. Practic, atunci când statul cheltuiește mai mult decât încasează, diferența este acoperită fie prin împrumuturi, fie prin injectarea de bani noi în economie. În condițiile în care deficitul bugetar atinge 9,3% din PIB, acest procent reprezintă, în termeni simpli, „bani tipăriți”.
Mecanismul decurge astfel:
- Guvernul emite obligațiuni de stat (bonduri).
- Acești bani intră în agregatul monetar M3.
- Capitalul suplimentar lansat în economie începe să cumpere bunuri și servicii.
- Rezultatul este o presiune inflaționistă.
Economistul arată că, prin inflație, consumatorul nu realizează imediat că puterea lui de cumpărare scade: „Prin inflație, omul nu simte când i se iau banii”. De aceea, guvernele preferă acest instrument aparent «invizibil» pentru a atenua dezechilibrele financiare.
Dobânzi sub inflație: economia devine o pierdere reală pentru cei care economisesc
Un alt aspect al represiunii financiare este legat de dobânda reală negativă. „Avem inflație în jurul valorii de 10%, iar dobânzile sunt sub 7%”, explică Codîrlașu. Aceasta înseamnă că dobânda nominală pe care o primesc economiile nu acoperă pierderea de putere de cumpărare generată de inflație. Pe scurt, cine economisește în aceste condiții, pierde efectiv bani în termeni reali.
Deși titlurile de stat și depozitele bancare oferă dobânzi nominal pozitive, acestea nu mai reprezintă un câștig real după ajustarea cu inflația – adică, la final, banii economisiți reduc valoarea.
Cum se protejează cei care știu?
Represiunea financiară afectează în primul rând persoanele fără educație financiară, avertizează economistul. Cei care sunt informați și doresc să-și păstreze valoarea economiilor aleg investiții alternative, cum ar fi:
- Acțiuni (equity), care oferă protecție la inflație pe termen lung.
- Imobiliare, considerate un refugiu sigur în fața scumpirilor.
- Aurul, tradițional un activ antiinflaționist.
- Bitcoin, o opțiune mai recentă, dar care și-a dovedit valoarea în perioadele de creștere a prețurilor.
Toate aceste asseturi au atins niveluri record în ultimii ani, tocmai pentru că investitorii caută refugii împotriva dezavantajelor generate de inflație și a tendinței guvernelor de a-și acoperi deficitele prin devalorizarea monedei naționale.
În schimb, pentru românul obișnuit, lipsit de astfel de strategii, situația este diferită. „Investitorul mic contribuie cu economiile sale la reducerea deficitelor statului”.
Statul absoarbe capitalul privat: fenomenul crowding-out
O altă problemă sesizată de Codîrlașu este crowding-out — fenomenul prin care statul atrage o mare parte din economiile interne pentru a-și finanța datoria.
Datele arată că peste 65% din fondurile de pensii sunt investite în titluri de stat, iar sistemul bancar deține între 25-27% în astfel de obligațiuni. Aceasta înseamnă că resurse importante care ar putea sprijini dezvoltarea companiilor private sunt absorbite pentru nevoile guvernamentale.
România corectează dezechilibrele prin inflație, nu prin reforme
Modelul actual, avertizează economistul, este unul clar: România încearcă să-și regleze dezechilibrele financiare prin creșterea inflației, nu prin măsuri structurale. Inflația se va menține ridicată spre finalul acestui an, în jurul valorii de 6-7%, generată și de viitoarele majorări de taxe, inclusiv o posibilă creștere a TVA-ului.
În timp ce guvernul câștigă pe termen scurt, reducând valoarea datoriei reale, populația plătește prețul acestei strategii, în special categoriile vulnerabile.
Criza este a statului, nu a economiei private
Spre deosebire de criza din 2008-2009, când excesele financiare erau răspândite în toate sectoarele, acum problema principală rămâne la nivelul guvernului. Populația și companiile au adoptat o atitudine mai prudentă, iar sistemul bancar rămâne solid.
Deficitul bugetar este, în continuare, principala sursă de dezechilibre în economia României.
Soluția propusă: să plătești inflația pe care o generezi!
Pentru a elimina tentația guvernului de a folosi inflația drept „taxă invizibilă”, Adrian Codîrlașu recomandă introducerea titlurilor de stat protejate împotriva inflației, cunoscute ca TIPS (Treasury Inflation-Protected Securities).
Cum funcționează acestea:
- Valoarea nominală a instrumentelor se ajustează anual în funcție de rata inflației.
- Dacă statul generează inflație, va fi nevoit să o plătească și investitorilor deținători de astfel de titluri.
- Acest mecanism elimină tentația folosirii inflației pentru reducerea datoriei în termeni reali și promovează responsabilitatea fiscală.
În concluzie, după cum arată economistul, principiul este clar și transparent: „Dacă faci inflație, o plătești!”
Foto: Dreamstime.com
