Sursa poza: Ziaristi

Provocările climatice ale anului 2024 au dus la o scădere semnificativă a producției de vin în România, dar sectorul viticol se menține optimist prin adaptare și inovație.

România, un jucător important pe scena viticolă globală, a înregistrat în 2024 o scădere remarcabilă a producției de vin, pierzând 19,8% față de anul precedent, conform datelor furnizate de Agerpres. Conform Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), răspunzătoare pentru această contracție au fost condițiile meteorologice extreme, precum grindina și seceta, care au afectat grav vițele de vie în perioadele lor critice de dezvoltare.

România, încă în topul mondial

În pofida provocărilor întâmpinate, România se menține în topul țărilor viticole la nivel mondial, ocupând locul al optulea. Cu cele 187,000 de hectare dedicate viticulturii, dintre care 8,179 hectare sunt rezervate strugurilor de masă, România devansează țări cu tradiție viticolă precum Portugalia, Chile sau Australia. Mai mult, spre deosebire de alte state europene, România a reușit să crească ușor suprafața viticolă cu 0,1% în 2024, după cum afirmă Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV).

Consumul intern și adaptările pieței

Pe plan intern, consumul de vin a scăzut cu 11,4%, ajungând la aproximativ 3 milioane de hectolitri. Totuși, acest nivel se situează cu 4% deasupra mediei din ultimii cinci ani, semnalând o oarecare stabilitate a pieței interne în ciuda inflației și a reducerii puterii de cumpărare dintre consumatori.

Specialiștii indică faptul că adaptarea la schimbările climatice, alături de inovație tehnologică, va fi crucială pentru a face față unor astfel de provocări. În acest context, vinificatorii români sunt îndemnați să exploreze figuri viticole mai rezistente la condiții climatice variabile și să îmbrățișeze tehnologii moderne care pot optimiza producția în condiții meteorologice ostile.

Peisajul internațional al vinului

La nivel global, sectorul vitivinicol a suferit o retragere semnificativă. Cu o producție mondială scăzând la 225,8 milioane hectolitri, cea mai mică cifră din 1961, condițiile climatice și o scădere a cererii au avut impact major. Producția europeană, în special, a suferit o scădere de 3,5%, ajungând la 138,3 milioane hectolitri, cel mai slab an în ultimele două decenii. Totuși, Italia, Franța și Spania rămân lideri mondiali, deși au înregistrat și ele scăderi semnificative.

Comerțul și viitorul sectorului vitivinicol

În ciuda provocărilor, comerțul internațional cu vinuri a reușit să rămână stabil ca volum, înregistrând 99,8 milioane hectolitri, cu o valoare ridicată a exporturilor de 35,9 miliarde euro. Prețurile medii mari, ajunse la 3,60 euro pe litru, au menținut o valoare crescută a exporturilor, iar vinurile îmbuteliate au fost cele mai profitabile, generând 67% din valoarea totală a exporturilor.

Privind spre viitor, este clar că pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului vitivinicol, adaptarea la noile realități climatice și tehnologice este esențială. Conectarea cu noile generații de consumatori și implementarea strategiilor inovative vor determina impactul și succesul revigorării acestui sector crucial pentru economia și cultura românească.