Sursa poza: Ziaristi

Sectorul ipotecar din România se confruntă cu un fenomen aparent paradoxal: în timp ce dobânzile la creditele ipotecare fluctuează semnificativ, ratele lunare devin tot mai accesibile ca pondere în veniturile medii ale debitorilor. Această situație surprinzătoare a fost detaliată într-o analiză recentă realizată de Ipotecare.ro, reluată de Agerpres, și subliniază modul în care, pe termen lung, povara financiară a unui credit ipotecar se menține la niveluri sustenabile pentru majoritatea celor care apelează la acest tip de finanțare.

Evoluții și Variații ale Dobânzilor și Ratetelor

În urmă cu mai bine de un deceniu, în 2011, dobânda anuală medie pentru creditele ipotecare era de 8,88%. Această valoare semnificativă, compusă din ROBOR la 3 luni plus o marjă fixă, se traducea într-o rată lunară de aproximativ 2.381 de lei, reprezentând o pondere considerabilă (160%) din salariul mediu net de atunci, care era de 1.417 lei. Cu toate acestea, pe parcursul anilor, dobânzile au înregistrat o scădere graduală, iar în prezent, dobânda medie s-a stabilizat în jurul valorii de 5,60%.

De-a lungul ultimelor 15 ani, ajustările dobânzilor au avut un impact semnificativ asupra ratelor ipotecare. De exemplu, în 2016, dobânda a atins un minim de 3,78%, ceea ce a redus rata lunară la doar 1.506 lei, o pondere de 72% din salariul mediu. În 2019, o creștere a dobânzii la 5,93% a dus rata lunară la 1.868 de lei, adică 59% din venit. Subliniind acest trend de scădere relativă a ponderii ratei în venituri, în februarie 2025, rata lunară a unui credit contractat în 2011 reprezintă doar 33% din salariul mediu net actual, de 5.351 de lei.

Impactul și Perspectivele Economice

Fenomenul observat nu doar simplifică gestionarea bugetului familial, dar încurajează și încrederea consumatorilor în sectorul imobiliar. În 2023, deși dobânzile au crescut la un nou vârf de 7,32%, rata lunară echivalează doar cu 46% din salariul mediu, o creștere marginală de un punct procentual comparativ cu anul precedent.

Această situație a permis continuarea expansiunii pieței imobiliare, care în 2024 a atins o valoare totală de 9,2 miliarde de euro pentru creditele ipotecare, marcând o creștere de 42% față de 2023, conform datelor furnizate de BNR. Pe lângă noile credite, această sumă include și refinanțările, conversiile și restructurările. De asemenea, vânzările de locuințe au crescut semnificativ la nivel național, cu un avans de 6,6%, și chiar mai accentuat în regiunea București-Ilfov, cu 7,6%, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Concluzii și Considerații Finale

Având în vedere tendințele descrescătoare ale ponderii ratetelor în raport cu veniturile medii, se poate deduce că sectorul ipotecar din România devine treptat mai accesibil, chiar și în fața fluctuațiilor dobânzilor. Pentru viitor, atât debitorii, cât și instituțiile financiare trebuie să rămână agili și să continue monitorizarea atentă a dinamicii economice pentru a asigura sustenabilitatea și accesibilitatea soluțiilor financiare oferite.

În esență, paradoxul creșterii dobânzilor concomitent cu reducerea relativă a ratetelor arată cum economia se poate adapta neprevăzutului, având potențialul de a genera oportunități pentru stabilitate financiară și creștere economică pe termen lung.