Conform celor mai recente raportări ale Băncii Naționale a României, țara noastră se confruntă cu o creștere semnificativă a datoriei externe. În primele opt luni ale anului curent, această datorie a crescut cu aproximativ 14,2 miliarde de euro, atingând un nivel record de 182,5 miliarde de euro. Această evoluție ridică semne de îngrijorare cu privire la sustenabilitatea finanțelor publice și capacitatea României de a gestiona eficient obligațiile sale financiare pe termen lung.

Datele furnizate de BNR evidențiază faptul că deficitul contului curent al balanței de plăți a înregistrat o creștere semnificativă în perioada ianuarie-august 2024, ajungând la 17,85 miliarde de euro, comparativ cu 13,83 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului precedent. Această creștere a deficitului poate fi atribuită următorilor factori:

Balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2,63 miliarde de euro, reflectând o creștere a importurilor față de exporturi. Această tendință poate fi cauzată de o cerere internă robustă, dar și de fluctuații ale cursului de schimb valutar și prețurilor la nivel internațional.

Balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 863 milioane de euro, sugerând o scădere a veniturilor din sectorul serviciilor, precum turismul, transportul sau serviciile financiare.

Balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 979 milioane de euro, indicând o creștere a plăților efectuate către investitorii străini sau o scădere a veniturilor obținute din investițiile românești în străinătate.

Balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 448 milioane de euro, reflectând o creștere a transferurilor de bani primite de la cetățenii români care lucrează în străinătate.

În ceea ce privește structura datoriei externe, se observă următoarele tendințe:

La 31 august 2024, datoria externă pe termen lung a României a însumat 133,4 miliarde de euro, reprezentând 73,1% din totalul datoriei externe. Această componentă a crescut cu 9,2% față de 31 decembrie 2023, sugerând o dependență crescândă de împrumuturile pe termen lung.

În aceeași perioadă, datoria externă pe termen scurt a înregistrat un nivel de 49,1 miliarde de euro, reprezentând 26,9% din totalul datoriei externe. Această componentă a crescut cu 6,3% față de 31 decembrie 2023, indicând o nevoie crescută de finanțare pe termen scurt pentru a acoperi deficitele bugetare și a asigura lichiditatea necesară.

Creșterea semnificativă a datoriei externe are consecințe majore asupra economiei românești și asupra capacității de a gestiona eficient obligațiile financiare pe termen lung. Printre principalele efecte se numără:

O datorie externă ridicată face ca România să fie mai vulnerabilă la șocurile externe, precum fluctuațiile cursului de schimb valutar, creșterea ratelor dobânzilor sau instabilitatea economică globală. Aceste șocuri pot afecta capacitatea țării de a rambursa datoriile și pot duce la o creștere a costurilor de împrumut.

O datorie externă mare implică plăți substanțiale de dobânzi și rambursări de capital, exercitând o presiune suplimentară asupra bugetului de stat. Acest lucru poate limita capacitatea guvernului de a investi în proiecte de dezvoltare și de a furniza servicii publice adecvate.

Dacă datoria externă continuă să crească într-un ritm accelerat, există riscul ca România să intre într-o situație de supraîndatorare, în care capacitatea de a rambursa datoriile devine extrem de dificilă. Acest lucru poate duce la pierderea credibilității pe piețele financiare internaționale și la dificultăți în atragerea de noi investiții.

Pentru a aborda provocările legate de creșterea datoriei externe, autoritățile române ar putea lua în considerare următoarele măsuri:

Implementarea unor politici fiscale prudente, axate pe reducerea deficitului bugetar și îmbunătățirea colectării veniturilor, poate contribui la limitarea necesității de împrumuturi externe. De asemenea, este esențială o gestionare eficientă a cheltuielilor publice.

Promovarea exporturilor și diversificarea piețelor de desfacere pot ajuta la îmbunătățirea balanței comerciale și la reducerea deficitului contului curent. Acest lucru poate fi realizat prin măsuri precum facilitarea accesului la finanțare pentru exportatori, îmbunătățirea infrastructurii de transport și negocierea de acorduri comerciale avantajoase.

Investițiile străine directe pot contribui la creșterea economică, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea balanței de plăți. Prin crearea unui mediu de afaceri atractiv, cu reglementări clare și predictibile, România poate deveni o destinație mai atractivă pentru investitorii străini.

În cazul în care datoria externă devine nesustenabilă, autoritățile ar putea lua în considerare opțiunea de a negocia restructurarea datoriei cu creditorii externi. Acest proces poate implica prelungirea termenelor de rambursare, reducerea dobânzilor sau chiar anularea parțială a datoriei.

Pentru a câștiga încrederea investitorilor și a instituțiilor financiare internaționale, este esențială promovarea transparenței și a responsabilității în gestionarea datoriei externe. Raportarea regulată și precisă a datelor privind datoria, precum și implementarea unor mecanisme de supraveghere și control sunt cruciale în acest sens.

Creșterea semnificativă a datoriei externe a României în primele opt luni ale anului curent reprezintă un semnal de alarmă cu privire la sustenabilitatea finanțelor publice. Deși împrumuturile externe pot fi necesare pentru a acoperi deficitele bugetare și a finanța investițiile, o datorie externă prea mare poate genera riscuri semnificative pentru stabilitatea economică a țării.

Este esențial ca autoritățile să adopte măsuri ferme pentru a gestiona eficient datoria externă, printr-o combinație de politici fiscale prudente, stimularea exporturilor, atragerea investițiilor străine directe și promovarea transparenței și responsabilității. Numai prin abordarea echilibrată a acestei provocări, România poate asigura o creștere economică sustenabilă și poate evita riscurile asociate unei datorii externe excesive.