Sursa poza: Ziaristi

În ultimii ani, România a trecut printr-o transformare semnificativă în modul în care cetățenii săi abordează gestionarea banilor. Sub presiunea multiplelor crize – cum ar fi pandemia, inflația, și nesiguranța geopolitică – tot mai mulți români reconsideră cum să-și administreze finanțele. Românii se îndepărtează treptat de cheltuielile excesive și creditele rapide și îmbrățișează economisirea și prudența financiară.

Pe de o parte, avem o Românie urbanizată și digitalizată, educată și precaută, iar pe de altă parte, o Românie care încă mai funcționează „pe caiet”, apelând la metode tradiționale de gestiune financiară.

Finanțele personale sub presiunea crizelor

Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că, de nevoie, românii au început să învețe ABC-ul financiar. Lecțiile dure ale supraîndatorării din anii 2000, cauzate de creditele ușor de obținut, au condus la un comportament mai precaut. Acum, românii sunt atenți la dobânzi, evită creditele rapide, și optează pentru carduri cu rate fără dobândă. Totuși, această prudență pare a fi mai degrabă o reacție la crize decât rezultatul unei educații financiare bine structurate.

Conform datelor furnizate de Asociația Română a Băncilor, în 2024, un procent îngrijorător de 4,4 milioane de români nu dețin încă un cont bancar. Lipsa resurselor, neîncrederea în sistemul bancar și prevalența plăților informale sunt printre principalele cauze.

Urban vs. rural: diferențe marcante

În orașe, românii și-au dezvoltat o relație mai sofisticată cu banii, cu promoțiile și cardurile de fidelitate jucând un rol important în viața cotidiană. Economisirea și planificarea bugetară au câștigat teren, iar „vânătoarea de reduceri” a devenit un fel de sport național.

Contrar, în mediul rural, complexitatea serviciilor financiare moderne nu este încă accesibilă. Plățile cu numerar și împrumuturile informale între prieteni și rude rămân uzuale. Pentru mulți, a avea resurse economisite reprezintă încă un ideal mai greu de atins.

Educația financiară: între conștientizare și negație

Expertul în educație financiară Adrian Asoltanie semnalează că "șocurile" au contribuit la creșterea interesului pentru educația financiară. Temele despre managementul financiar au pătruns pe rețelele sociale, în emisiuni TV și literatură de specialitate. În ciuda acestui progres aparent, conștientizarea importanței educației financiare rămâne limitată.

Mulți nu își pun problema construirii unui buget personal și adesea se consideră că veniturile sunt prea mici pentru a justifica un management riguros. În școli, materia este absentă, iar în familie, discuțiile despre bani abia încep să se desfășoare.

Viitorul: între oportunitate și provocare

Directorul general al Provident Financial România, Florin Bâlcan, observă cum tot mai mulți români prioritizează stabilitatea și planificarea pe termen lung. Acestă schimbare de mentalitate prezintă o provocare pentru instituțiile financiare care acum trebuie să se alinieze unui public mai instruit și mai precaut.

Realitatea rămâne, însă, că ratele de economisire ale României continuă să fie printre cele mai mici din regiune. Statistica arată că doar 29,7% dintre români reușesc să economisească, iar un procent semnificativ nu pune deloc bani deoparte în decursul unui an.

Concluzie

România se află la intersecția a două linii financiare: una alimentată de tehnologie și inovații bancare, și alta bazată pe metode tradiționale. Deși există progrese evidente, eforturile trebuie să fie concentrice și susținute. Educația financiară nu trebuie să fie doar un ideal, ci o prioritate esențială în școli, familii și comunități. Numai printr-o comunitate financiară mai educată și mai încrezătoare, România își poate asigura o trecere autentică de la "pe caiet" la plata cu cardul, acoperind astfel diferențele între oraș și sat, tineret și generația adultă.