Sursa poza: Ziaristi

În ciuda creșterii veniturilor în ultimii doi ani, românii nu experimentează neapărat un stil de viață mai îmbelșugat. Inflația constantă și diminuarea puterii de cumpărare au adus schimbări în comportamentul financiar al multora, determinând reducerea cheltuielilor considerate anterior esențiale. Această realitate a fost evidențiată de un material ProTV, care a reflectat adaptarea românilor la realitățile economice actuale.

Mai multe venituri, dar cheltuieli mai calculate

Anul trecut, veniturile medii ale gospodăriilor din România au atins 8.270 de lei, reprezentând o creștere de 15% față de anul anterior. Cu toate acestea, majoritatea banilor — aproximativ 85% — au fost îndreptați către cheltuieli esențiale. Acest lucru este valabil indiferent de statutul profesional: angajați, șomeri sau pensionari. Toți au simțit nevoia să își ajusteze bugetul și să reducă cheltuielile pentru îmbrăcăminte, alimente și alte produse de bază.

O doamnă intervievată a evidențiat acest fenomen: „Ne abținem de la a cumpăra haine. Purtăm de mai multe ori aceleași articole. Renunțăm și la mâncare sau cumpărăm la reducere, dar nu este tocmai ideal.”

Economii pe toate fronturile

Datele Institutului Național de Statistică arată o scădere cu 1,3% a cheltuielilor pentru alimente și produse nealimentare în 2023 comparativ cu anul anterior. De asemenea, familiile au redus cheltuielile pentru întreținerea locuinței și transport.

În mod special, șomerii au restrâns drastic consumul. Cu un buget lunar de cheltuieli de doar 1.240 de lei, aceștia au eliminat multe din bunurile neesențiale și au avut dificultăți în a-și achita facturile. Salariații, cu o cheltuială medie de 3.500 de lei pe lună, și-au ajustat, de asemenea, obiceiurile, îndeosebi în privința alimentației și băuturilor.

Contrastant, pensionarii au înregistrat o creștere modestă a cheltuielilor, posibil influențată de majorările pensiilor. Aceștia au alocat în medie aproximativ 2.200 de lei pentru nevoi esențiale, de la alimente și îmbrăcăminte, până la taxe și facturi.

Reducerea distracțiilor și îngrijirii personale

Conform economistului Cristian Năsulea, acest comportament reflectă o prudență financiară crescândă. El subliniază că există o atenție sporită la modul în care gospodăriile gestionează bugetul, cu precauții notabile la cheltuielile pentru distracție, mese în oraș sau alte servicii. Această tendință se extinde, din păcate, și asupra serviciilor de sănătate sau îngrijire personală, unde, ideal, nu ar fi trebuit realizate tăieri, având în vedere necesitatea menținerii unei bune sănătăți.

Totuși, românii au alocat mai multe resurse pentru educație și îmbunătățirea condițiilor de locuit, indicând astfel un interes mai mare pentru investiții pe termen lung în locul consumului imediat.

În concluzie, deși veniturile au crescut, românii și-au recalibrat prioritățile financiare pentru a naviga printr-o perioadă economică incertă, punând accent pe economisire și echilibrare a cheltuielilor.