Deficitul bugetar după opt luni a scăzut la 2,8% din PIB, cu reducerea cheltuielilor pentru personal și asistență socială și majorarea investițiilor și fondurilor europene absorbite

Deficitul bugetar după opt luni a scăzut la 2,8% din PIB, cu reducerea cheltuielilor pentru personal și asistență socială și majorarea investițiilor și fondurilor europene absorbite

Meta excerpt: Ministerul Finanțelor a anunțat că deficitul bugetar al României a scăzut la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului 2026, ceea ce sugerează o îmbunătățire față de anul trecut.

Conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor, execuția bugetului general consolidat pentru primele opt luni din 2026 a înregistrat un deficit de 59,42 miliarde de lei, reducere semnificativă comparativ cu deficitul de 86,36 miliarde de lei raportat în aceeași perioadă din 2025. Aceasta se traduce printr-o scădere de aproximativ 31%, iar ponderea deficitului în PIB a coborât de la 4,51% la 2,89%, ceea ce reprezintă o îmbunătățire de 1,62 puncte procentuale.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că această performanță bugetară reflectă progresele obținute în consolidarea fiscală, menționând că veniturile fiscale sunt în creștere cu un ritm mai rapid decât cel al cheltuielilor. De asemenea, el a subliniat importanța menținerii unei abordări prudente în utilizarea banilor publici, având în vedere că presiunile financiare pe buget rămân ridicate.

Detaliile cheltuielilor și veniturilor

În ceea ce privește cheltuielile, bugetul general consolidat a cheltuit 527,53 miliarde de lei în perioada ianuarie-august 2026, cu un avans nominal de 4,2% față de anul anterior. Ca pondere în PIB, cheltuielile totale s-au redus de la 26,4% la 25,7%, consemnând o diminuare de 0,7 puncte procentuale.

Cheltuielile de personal au însumat 109,04 miliarde de lei, cu o scădere de 4,26 miliarde de lei comparativ cu aceleași opt luni din 2025, din cauza tăierilor de sporuri și a măsurilor de control asupra cheltuielilor salariale. Aceste cheltuieli reprezintă 5,3% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât anul trecut. Pentru bunuri și servicii, cheltuielile au ajuns la 67,83 miliarde de lei, ceea ce indică o creștere de 7,1%.

Plățile aferente dobânzilor au crescut cu 26,7%, totalizând 42,05 miliarde de lei, iar cheltuielile pentru asistența socială s-au ridicat la 166,87 miliarde de lei, având o ușoară scădere de 0,3%. Acestea au fost influențate de măsurile legislative recente și de compensarea facturilor la energie, care au însumat 236,64 milioane de lei în primele șapte luni.

Cheltuielile destinate investițiilor au crescut drastic, cu un total de 97,05 miliarde de lei, dintre care 69,2% provin din fonduri externe nerambursabile.

Pe partea de venituri, bugetul a colectat 468,10 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 11,4% comparativ cu perioada similară a anului 2025. Veniturile fiscale au fost de 242,69 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 14,3%, cu încasările din TVA având un rol semnificativ. Acestea au totalizat 103,35 miliarde de lei, cu 25,2% mai mult decât anul anterior.

Cotele din impozitele pe salarii și venit, de asemenea, au crescut, atingând 42,86 miliarde de lei, respectiv 29,55 miliarde de lei din impozitul pe profit. Contribuțiile pentru asigurări sociale s-au majorat cu 7,1%, ajungând la 147,53 miliarde de lei, și impozitele și taxele pe proprietate au observat o creștere de peste 30%, atingând 11,02 miliarde de lei. Sumele primite de la Uniunea Europeană și de la alți donatori au înregistrat o creștere de 37,7%, totalizând 43,38 miliarde de lei.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale.

De reținut

Reducerea deficitului bugetar indică un progres pozitiv pentru stabilitatea economică a României. Totuși, cetățenii continuă să resimtă efectele inflației și costurile ridicate. Măsurile de austeritate, precum tăierea sporurilor pentru angajații din sectorul public, ar putea afecta veniturile acestora. Este crucial ca investițiile, în special cele din fonduri europene, să se traducă în proiecte constructibile care să îmbunătățească infrastructura și serviciile publice. Rămâne de observat dacă tendința de reducere a deficitului va deveni sustenabilă pe termen lung fără a compromite calitatea serviciilor esențiale.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.