Diana Șoșoacă, trimisă în judecată pentru două acuzații de ultraj
Eurodeputata Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată, în stare de libertate, pentru două presupuse infracțiuni de ultraj. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat miercuri, 11 noiembrie 2026, că rechizitoriul a fost înaintat instanței supreme, competentă să judece dosarul pe fond.
Informația esențială, dincolo de zgomotul politic, este una procedurală: procurorii au încheiat ancheta și susțin că au probe pentru ca acuzațiile să fie examinate într-un proces. Trimiterea în judecată nu stabilește vinovăția și nu reprezintă o condamnare. Diana Șoșoacă beneficiază de prezumția de nevinovăție pe tot parcursul procesului.
De la o amendă electorală la un dosar penal
Potrivit relatării Mediafax, care citează comunicatul Parchetului General, incidentul cercetat s-a produs la 15 decembrie 2024. Doi polițiști din București au mers la domiciliul eurodeputatei pentru a-i comunica un proces-verbal de contravenție.
Amenda fusese aplicată după ce Șoșoacă s-a filmat și a transmis imagini din cabina de vot la primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024. TVR Info și G4Media au relatat atunci că sancțiunea era de 1.000 de lei și că, după intervenția echipajului, fuseseră începute cercetări pentru ultraj.
Procurorii afirmă că eurodeputata ar fi refuzat să primească documentul, ar fi împiedicat afișarea acestuia pe ușă și i-ar fi urmărit pe agenți în stradă, unde i-ar fi insultat. Ulterior, într-o transmisiune pe TikTok și Facebook, ea ar fi formulat amenințări la adresa celor doi polițiști. Acestea sunt acuzațiile parchetului, nu fapte stabilite definitiv de o instanță.
Ce urmează la Înalta Curte
Dosarul ajunge acum în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție. Înainte de judecarea fondului, procedura penală permite verificarea legalității trimiterii în judecată și a probelor administrate. În proces, acuzarea își va susține cazul, iar apărarea va putea contesta probele și versiunea procurorilor.
Faptul că Șoșoacă este judecată în stare de libertate înseamnă că anunțul nu este însoțit de o măsură de arestare. Hotărârea asupra vinovăției sau nevinovăției va aparține judecătorilor și poate parcurge căile de atac prevăzute de lege.
Acest dosar nu trebuie confundat cu o cauză separată în care eurodeputata a fost trimisă anterior în judecată pentru presupusa lipsire de libertate a unor jurnaliști italieni. Episoadele au împrejurări, acuzații și trasee judiciare diferite.
De ce contează formularea exactă
În relatările despre un dosar penal, diferența dintre „acuzată”, „trimisă în judecată” și „condamnată” nu este de stil, ci de etapă juridică. Prima formulare arată existența unei acuzații, a doua faptul că procurorii au sesizat instanța, iar ultima poate fi folosită numai după o hotărâre care stabilește vinovăția.
Aceeași precauție este necesară și când este descrisă conduita cercetată. De aceea, faptele din rechizitoriu sunt prezentate ca susțineri ale procurorilor. Judecătorii pot confirma acuzațiile, le pot încadra diferit în limitele legii sau pot ajunge la o soluție de achitare. Publicul va putea evalua rezultatul abia după motivarea soluției și, dacă este cazul, după epuizarea căilor de atac. Până atunci, titlurile politice nu pot înlocui analiza probelor.
