Sursa poza: Ziaristi

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a negat ferm acuzațiile apărute în presă conform cărora ar fi fost denunțător în dosarul de corupție care implică o fostă consilieră ANAF. Într-o postare recentă pe Facebook, Anastasiu a confirmat că a cerut Direcției Naționale Anticorupție (DNA) o copie a „presupusului denunț”, subliniind că nu a semnat și nu a depus niciun astfel de document, ci a făcut doar declarații ca martor.

„Pentru a clarifica în spațiul public rolul meu de martor în dosarul legat de faptele de corupție ale unor angajați ANAF, am trimis astăzi o cerere scrisă către DNA pentru a obține o copie a pretinsului denunț pe care l-aș fi efectuat. Reafirm că nu am semnat și depus un denunț, ci doar am furnizat informații despre faptele cunoscute de mine,” a declarat Dragoș Anastasiu.

Aceasta declarație vine în contextul unei controverse după ce DNA a subliniat că Dragoș Anastasiu a avut calitatea de „martor denunțător” în cazul instrumentat, care vizează suspiciuni grave de corupție în cadrul ANAF. Această interpretare diferită între poziția oficială a Guvernului și cea a anchetatorilor a generat o dezbatere înflăcărată despre cum sunt definite și încadrate legal declarațiile din dosarele penale. De asemenea, dezbaterea vizează transparența și calitatea comunicării dintre instituții.

Cazul „taxei de protecție” de la ANAF a scos la iveală unele practici suspecte în cadrul instituției fiscale. Dosarul se concentrează pe o fostă consilieră acuzată că ar fi solicitat sume consistente de bani pentru a proteja sau a favoriza anumite afaceri. Dragoș Anastasiu a fost audiat în acest context, afirmând că nu a avut niciodată intenția de a face un denunț, ci doar de a relata informațiile pe care le cunoștea.

Cu toate acestea, se așteaptă un răspuns din partea DNA la cererea trimisă de vicepremier sâmbătă. Lipsa unei versiuni oficiale clare asupra acestei situații poate alimenta suspiciuni și tensiuni nu doar politice, ci și instituționale, riscând să afecteze percepția asupra Guvernului într-un moment delicat pentru eforturile anticorupție din România.

Rămâne de văzut cum se va clarifica această situație controversată, mai ales pe fondul speculațiilor care continuă să fie alimentate de neclarități. Transparentizarea acțiunilor și pozițiilor tuturor celor implicați este esențială pentru a preveni tensiuni suplimentare și pentru a asigura că încrederea publică în instituțiile statului nu este deteriorată.