Sursa poza si informatii: Economica.net

Propunerea recentă de ajustare fiscală introdusă publicului pentru dezbatere de Ministerul Finanțelor aduce schimbări substanțiale în mediul fiscal, în special prin reducerea limitei de deductibilitate a cheltuielilor de la 3% la 1%. Aceasta vine cu excluderea dobânzilor de la statutul de cheltuieli nedeductibile, o modificare benefică având în vedere cadourile întrucât aceste dobânzi sunt deja condiționate de un alt set de reglementări la nivel european, conform directivelor ATAD. Totuși, această ajustare a stârnit un val de îngrijorare printre specialiști, inclusiv pe Adrian Luca, prim-vicepreședintele Camerei Consultanților Fiscali.

Oamenii de afaceri se tem de incertitudinea fiscală

Propunerea taxei limitează cheltuielile deductibile pentru servicii de management, consultanță și pentru drepturile de proprietate intelectuală la 1% din totalul cheltuielilor, fapt ce trezește numeroase controverse. Limita de 1% creează un scenariu de tip „totul sau nimic” pentru firme, determinând deducerea completă pentru acelea care se încadrează sub prag și penalizarea severă a celor care îl depășesc, chiar și marginal.

Adrian Luca atrage atenția asupra faptului că această abordare nu reflectă realitățile economice și ignoră total substanța tranzacțiilor. În plus, va cauza probleme precum dublă impunere economică, unde cheltuielile devin nedeductibile în România în timp ce venitul este impozitat la sursa sa, strangulând companiile cu un surplus fiscal non-sezonier.

Impactul asupra companiilor internaționale

Companiile cu sisteme operaționale centralizate vor simți cel mai mult acest impact, cu peste 90% dintre ele afectate de acest prag. Măsura va forța aceste întreprinderi să devină creative în clasificarea contabilă pentru a se încadra în limitele noilor reguli, în lipsa unor orientări clare, punând la încercare etica fiscală.

Aceste reguli discriminatorii intră în conflict și cu principiile europene ale liberei circulații a serviciilor. Serviciile achiziționate de la afiliați nerezidenți devin nedeductibile fiscal, în timp ce aceleași servicii de la o entitate română rămân deductibile, situație care este incompatibilă cu standardele UE și tratatele internaționale.

Provocări ale drepturilor de proprietate intelectuală

În ce privește drepturile de proprietate intelectuală, propunerea de a favoriza activele înregistrate pe plan național ar putea stimula înregistrările fictive cu scop exclusiv fiscal, fără vreo valoare economică reală. Această distincție nerezonabilă între înregistrările naționale și cele internaționale se prezintă ca un obstacol birocratic care este probabil să atragă atenția critică a autorităților europene.

Necesitatea unor soluții de compromis

Adrian Luca sugerează că pentru a transforma măsura într-una funcțională ar trebui reconsiderată limita de 1%, adaptând-o la realitățile economice moderne fie prin majorarea ei sau prin corelarea cu EBITDA. De asemenea, discriminarea între afiliații rezidenți și nerezidenți ar trebui eliminată pentru a preîntâmpina conflictele la nivel european. Tot astfel, armonizarea definițiilor și a procedurilor va fi crucială pentru a oferi companiilor predictibilitatea de care au nevoie.

Implementarea unor reforme mai ample, inspirate de bunele practici europene, ar putea stabili un cadru mai clar și mai eficient al prețurilor de transfer. Măsuri care facilitatează ajustări fiscale rapide și monitorizare orizontală bazată pe date concrete ar putea reprezenta soluții viabile și eficiente pe termen lung, atât pentru autorități cât și pentru mediul de afaceri.