Pericolele Tropicale se Apropie de Europa: Țânțarii poartă amenințări ascunse

În contextul verilor ce par să se întindă tot mai mult și să devină tot mai arzătoare pe tărâm european, specialiștii trag un semnal de alarmă asupra bolilor transmise de țânțari. Febra dengue, chikungunya și virusul West Nile nu mai sunt doar amenințări teoretice, ci pot deveni realități concrete pe acest continent.

Mişcări pe harta Europei

Potrivit datelor de la Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), anul 2024 a adus cu sine 1.436 cazuri de virus West Nile și 304 infecții cu febra dengue, aceasta fiind o creștere notabilă față de anii anteriori. Italia se află în centrul atenției, raportând cel mai mare focar de dengue din istoria Uniunii Europene, cu 238 de cazuri. Franța nu se lasă mai prejos, confruntându-se în vara lui 2025 cu șapte focare active de chikungunya, un indiciu clar că sezonul țânțarilor și-a făcut debutul mai devreme decât ne-am fi așteptat.

Amenințarea constantă a țânțarilor

„Suntem pe o pantă ascendentă”, declară Jan Semenza, un epidemiolog de mediu de la Universitatea Umeå din Suedia. Studiile recente indică o accelerare alarmantă; dacă înainte dura până la 25 de ani pentru ca o nouă specie de țânțar să cauzeze o epidemie majoră în Europa, acum aceasta se reduce la mai puțin de cinci ani.

Țânțarii care transportă aceste virusuri tropicale prosperă în sudul Europei, unde temperaturile ridicate persistă tot mai mult. În România, Dr. Tudor Ciuhodaru a confirmat primul caz de infecție cu virusul West Nile din vara lui 2025. Acesta a subliniat că sunt cinci simptome de care să ne îngrijorăm: febra ridicată, durerea de cap severă, vărsăturile, starea generală alterată și fotosensibilitatea, care apar la 2-8 zile după înțepătura de țânțar.

Reacția și prevenția sunt cruciale

În absența unui tratament specific, spitalizarea și tratamentele de susținere devin esențiale pentru a combate simptomele ce pot semăna cu o gripă, dar care pot duce și la complicații neurologice severe, precum meningo-encefalita. „Ințepăturile de țânțari nu sunt un motiv de neglijat. Pot deveni mortale”, avertizează Dr. Ciuhodaru. El explică și cum putem deveni „magneți” pentru țânțari fără să fim conștienți și avertizează asupra pericolelor pe care le reprezintă și înțepăturile de căpușe.

Jan Semenza subliniază nevoia intensificării măsurilor de supraveghere în zonele cu climă caldă, în special lângă aeroporturi și rute de tranzit. Identificarea rapidă a persoanelor infectate care sosesc din regiuni endemice este vitală pentru a împiedica răspândirea virusurilor de țânțari.

Tehnologia și strategiile de combatere

În Spania, o aplicație de inteligență artificială a reușit să detecteze țânțarul tigru asiatic în 156 de municipalități în 2023. „Dorim să ne asigurăm că, dacă o persoană sosește cu febra dengue activă, o putem izola cât mai repede posibil pentru a preveni un focar extins”, afirmă Semenza.

Pe lângă aceste virusuri cunoscute, țânțarii care răspândesc febra galbenă, odată eliminați din Europa, au reapărut în Cipru, generând îngrijorare față de o potențială reinvazie a continentului.

Atât autoritățile, cât și cetățenii au un rol esențial în minimizarea riscurilor. Experții sugerează adoptarea unor măsuri preventive active, învățând din experiența regiunilor pentru care astfel de boli sunt demult endemice, precum Africa Subsahariană, Asia și Americile.

La nivel global, anul 2025 a numărat deja peste 3 milioane de cazuri de dengue și 220.000 de cazuri de chikungunya, cu un număr alarmant de decese, punând presiune asupra sistemelor de sănătate să fie mai vigilente și mai responsive la aceste amenințări emergente.