Este Ziua Europeană a Limbilor / Lucruri mai puțin știute despre cele 225 de limbi europene

Este Ziua Europeană a Limbilor / Lucruri mai puțin știute despre cele 225 de limbi europeneSursa poza: Mediafax

Pe 26 septembrie 2025, Europa celebrează cea de-a 25-a ediție a Zilei Europene a Limbilor, un eveniment anual dedicat promovării învățării limbilor străine și recunoașterii diversității lingvistice a continentului. Inițiată în 2001 de Consiliul Europei și Uniunea Europeană, această zi subliniază importanța cunoașterii multiplelor limbi pentru înțelegerea interculturală și coeziunea socială.

Evenimente și Inițiative

În România, evenimentele dedicate Zilei Europene a Limbilor includ conferințe, ateliere și cursuri gratuite de limbi străine. De exemplu, la Institutul Cultural Român din București, se vor desfășura activități interactive și prezentări de cursuri, oferind oportunități pentru toți cetățenii de a învăța și de a aprecia diversitatea lingvistică a Europei.

Diversitatea Lingvistică a Europei

Europa găzduiește aproximativ 225 de limbi indigene, reprezentând aproape 3% din totalul mondial. Aceste limbi sunt distribuite în trei trunchiuri lingvistice principale:

  • Germanic: Derivate din vechea gotică, incluzând germana, engleza, olandeza, suedeza, daneza, norvegiana și islandeza.

  • Slav: Provenind din slava veche, cuprinzând rusa, ucraineana, bulgara, poloneza, sârba și ceha.

  • Romantic: Evoluând din latină, incluzând româna, franceza, spaniola, portugheza și catalana.

Pe lângă aceste trunchiuri, există sub-trunchiuri precum celticele (irlandeza, galeza, bretona) și balticele (letona, lituaniana). Limba greacă se remarcă printr-o istorie continuă de 3.000 de ani și un alfabet propriu de 2.700 de ani.

Limbi Unice și Istorii Fascinante

Unele limbi europene au caracteristici remarcabile:

  • Basca: Considerată de unii specialiști ca fiind cea mai veche limbă de pe continent, vorbită în zona dintre Spania și Franța, în apropiere de Atlantic.

  • Albaneza și armeneasca: Sunt limbi de sine stătătoare, fără legături directe cu alte familii lingvistice.

  • Maghiara, finlandeza și estoniana: Fac parte din familia uralică, distinctă de limbile indo-europene.

  • Malteza: Singura limbă semitică oficială în Uniunea Europeană, derivată din araba siciliană medievală, scrisă cu alfabet latin și influențată de italiană și engleză.

  • Islandeza: S-a schimbat foarte puțin din Evul Mediu până în prezent, permițând unui islandez modern să citească fără dificultate texte de acum 800 de ani.

Importanța Învățării Limbilor Străine

Înțelegerea și învățarea limbilor străine aduc multiple beneficii, inclusiv îmbunătățirea funcțiilor cognitive, creșterea oportunităților profesionale și aprofundarea înțelegerii culturale. De asemenea, învățarea limbilor străine poate contribui la dezvoltarea personală și la consolidarea coeziunii sociale.

Concluzie

Ziua Europeană a Limbilor este o oportunitate de a celebra și de a promova diversitatea lingvistică a Europei. Prin participarea la evenimentele organizate și prin învățarea limbilor străine, contribuim la construirea unei Europe mai unite și mai înțelegătoare.


Marele Cercetător

Marele Cercetător, recunoscut pentru capacitatea sa de a transforma cele mai complicate teorii într-un spectacol de comedie, este un autor celebru care face știința accesibilă și amuzantă pentru toată lumea. Cu un halat de laborator plin de pete de diverse culori și ochelari care mereu cad de pe nas, el reușește să explice legile fizicii prin experimente nebunești și glume spumoase. Fiecare carte a sa este un amalgam de ecuații și râsete, cu pagini pline de anecdote despre eșecurile sale amuzante în laborator și descoperirile accidentale. Marele Cercetător este cunoscut pentru invențiile sale trăsnite, cum ar fi "Robotul care dansează" și "Formula secretă a glumei perfecte. Cu o minte briliantă și un simț al umorului de neegalat, el demonstrează că știința poate fi nu doar educativă, ci și extrem de distractivă. Marele Cercetător este, fără îndoială, geniul hilar al lumii științifice!"