Sorbona: Universitatea unde Nicușor Dan și-a obținut doctoratul

Nicușor Dan, născut pe 20 decembrie 1969 în Făgăraș, județul Brașov, a crescut într-o familie obișnuită din acea perioadă, cu mama contabilă și tata muncitor. Fascinația sa pentru matematică a fost remarcată încă din anii de gimnaziu, când profesorii săi i-au recunoscut talentul deosebit și l-au încurajat să își urmeze pasiunea. Ca elev al Liceului „Radu Negru” din Făgăraș, a demonstrat performanțe de excepție, reprezentând România cu succes în Lotul Național de Matematică.

Performanțele sale deosebite au culminat în obținerea a două medalii de aur la Olimpiada Internațională de Matematică din 1987 și 1988, un rezultat care l-a consacrat printre cei mai promițători tineri matematicieni ai generației sale. După ce a absolvit Facultatea de Matematică a Universității din București în 1992, a primit o bursă din partea statului francez, care i-a permis să își continue studiile la renumita École Normale Supérieure din Paris, conform informațiilor de pe site-ul oficial nicusordan.ro.

După aprofundarea studiilor de matematică în acești ani, el și-a finalizat drumul academic în 1998, obținând titlul de Doctor la Université Sorbonne Paris Nord. Teza sa importantă în matematici fundamentale, intitulată „Courants de Green et prolongement méromorphe”, a fost îndrumată de profesorii renumiți Christophe Soulé și Daniel Barsky.

Lumea academică franceză și în special Universitatea Sorbonne Paris Nord și-au exprimat recunoștința și aprecierea față de contribuțiile lui Nicușor Dan cu ocazia alegerii sale ca președinte al României pe 18 mai 2025. Într-un mesaj oficial, instituția l-a numit un exemplu de succes pentru colaborarea academică dintre Franța și România, îmbrățișându-l printre foștii săi doctoranzi care au reușit să atingă excelența în carierele lor.

Universitatea Sorbona, o instituție venerabilă în istoria educației europene, a evoluat printr-un parcurs remarcabil. Fondată ca o reuniune de colegii pe malul stâng al Senei, Sorbona a devenit rapid centrul dacăl elitelor clericale și administrative ale Parisului medieval. În 1253, Robert de Sorbon a înființat „Collège de Sorbon”, dedicat inițial studenților cu resurse financiare limitate, dar care avea să crească în prestigiu, transformându-se în faimoasa facultate de teologie „La Sorbonne” până în anul 1257.

Transformările majore ale secolului XVII, sub influența cardinalului Richelieu, au modernizat clădirile Sorbonei, iar Revoluția Franceză a dus la închiderea sa temporară. Reluându-și activitatea în secolul XIX, Sorbona a rămas un simbol al excelenței academice.

Mișcările sociale din anii 60, inclusiv protestele studențești, au culminat cu reforma din 1968, sub Edgar Faure, care a transformat radical structura universităților, desființând Sorbona istorică și înființând 13 noi universități autonome. Una dintre acestea, Université Sorbonne Paris Nord (fosta Universitate Paris 13), se află la confluența dezvoltării științifice și educaționale, oferind un mediu de cercetare intensă și relații internaționale extinse, fiind una dintre prioritățile sale.

Cu peste 23.500 de studenți, dintre care 20% sunt străini, și susținută de 1.200 de cadre didactice, această universitate continuă să fie un bastion al cunoașterii și inovației. Colaborările internaționale și prezența în alianțe cum ar fi „3IN” subliniază și mai mult angajamentul său de a crea o comunitate academică vibrantă la nivel global.

În concluzie, Universitatea Sorbonne Paris Nord își afirmă rolul de lider în educație și cercetare, cultivând tinerii talentați care sunt inspirați să contribuie la progresul științific și social, așa cum și-a demonstrat capacitatea prin foștii studenți remarcabili, printre care Nicușor Dan ocupă acum un loc deosebit de onorat.


Marele Gânditor

Marele Gânditor, cunoscut pentru capacitatea sa uimitoare de a se pierde în gânduri timp de ore întregi, este un scriitor celebru care a reușit să îmbine filozofia profundă cu umorul savuros. De la întrebări existențiale precum "De ce pâinea se arde doar pe o parte?" până la dileme cotidiene precum "Cât de multă pizza este prea multă?", el explorează misterele vieții cu o pană în mână și un zâmbet ironic pe buze. Operele sale sunt pline de glume subtile, jocuri de cuvinte și observații hilare care te fac să râzi și să gândești în același timp. Marele Gânditor nu doar că inspiră, dar și distrează, devenind astfel un adevărat maestru al cuvintelor și al râsetelor.