Sursa poza: Ziaristi

Într-un context economic complex, România se confruntă cu o provocare semnificativă: doar 64% dintre persoanele apte de muncă sunt angajate, în timp ce media europeană în regiune atinge 75-76%. Radu Burnete, consilier prezidenţial, subliniază impactul acestei situații asupra economiei și atrage atenţia asupra dezechilibrului dintre numărul angajaților din sectorul privat și aparatului bugetar.

Cu un număr de peste 1,3 milioane de angajaţi în sistemul public, sarcina financiară cade în primul rând pe umerii celor aproximativ 5 milioane de lucrători din sectorul privat. Burnete precizează că taxele și impozitele colectate de la aceștia sunt insuficiente pentru a menţine structura bugetară existentă. Această problemă devine și mai acută în contextul unei evaziuni fiscale considerabile și a economiei gri care domină o parte semnificativă a activităților economice.

Potrivit consilierului prezidenţial, președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au detectat deja această problemă și au plasat reducerea evaziunii fiscale printre prioritățile lor esențiale. Burnete afirmă: „Ne furăm căciula singuri și nu-i cinstit. Nu putem permite ca unii să contribuie în timp ce alții evită în mod defăimat să-și achite dările.”

În emisiunea „Insider politic” de la Prima TV, Burnete a fost întrebat despre dimensiunea aparatului bugetar din România. Răspunsul său a fost variat, afirmând că, atunci când numărul bugetarilor este raportat la întreaga populație, România se află sub media UE, dar contextul se schimbă când raportarea se face doar la forța de muncă total activă. Astfel, având un procent scăzut al populației angajate, presiunea pe sectorul privat devine excesivă, mai ales atunci când se ia în calcul atât evaziunea fiscală cât și economia neoficială.

Pentru a aborda aceste probleme, se impun două direcții principale de intervenție: combaterea evaziunii fiscale și restructurarea administrației publice. Problema evaziunii fiscale este una de maximă urgență, iar administrația prezidențială planifică să colaboreze strâns cu guvernul pentru a reduce acest fenomen. În același timp, reorganizarea aparatului de stat ar putea eficientiza procesele, reușind astfel să echilibreze sarcinile administrative între diferitele instituții. Burnete subliniază discrepanțele din cadrul structurilor administrative, exemplificând diferența majoră de personal între diverse consilii județene.

Statisticile Ministerului Finanțelor sugerează o creștere a numărului de posturi ocupate în instituțiile publice, cifrându-se la 1.311.451 în februarie 2025, un număr mai mare față de sfârșitul anului precedent. Din acest total, administrația publică centrală are peste 64% dintre angajați, indicând o posibila concentrare a resurselor umane în centru în loc de a le distribui către administrațiile locale.

În concluzie, consolidarea freamătului economic românesc depinde de o reformă fiscală riguroasă și de o reorganizare atentă a statului, pentru a alinia mai bine structura bugetară la capacitățile financiare reale ale sectorului privat. Aceasta implică o luptă continuă contra evaziunii și un efort semnificativ pentru a crea un mediu de muncă mai incluziv și sustenabil.