Sursa poza: Mediafax

Emisarul special al fostului președinte american Donald Trump, Keith Kellogg, a oferit clarificări importante în urma unui interviu controversat care a stârnit valuri de reacții negative. În cadrul unui dialog acordat publicației The Times pe 11 aprilie, Kellogg părea să sugereze o posibilă împărțire a Ucrainei în timpul unui acord de pace cu Rusia, ceea ce a atras critici dure, mai ales în contextul comparării situației actuale cu Berlinul de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Aceste comentarii au fost criticate vehement pe scena internațională, iar Kellogg a simțit nevoia să lămurească poziția sa printr-o declarație oficială, după cum scrie The Kyiv Independent.

În noul său comunicat postat pe platforma X, Kellogg a subliniat că nu a propus divizarea Ucrainei și a detaliat ideea unei „forțe de reziliență post-încetare a focului,” concepută să includă aliați europeni importanți, precum Regatul Unit și Franța, fără implicarea directă a trupelor americane. Potrivit acestuia, această forță ar urma să fie amplasată strategic la vest de râul Nipru, în timp ce forțele ucrainene ar rămâne concentrate în partea de est a țării. În plus, Kellogg a propus crearea unei zone demilitarizate de aproximativ 30 de kilometri de-a lungul liniei actuale a frontului, care să servească drept tampon între trupele rusești și cele ucrainene.

Deși planul său a fost prezentat ca fiind inofensiv din punct de vedere militar, Kellogg a recunoscut că succesul său depinde de acceptarea de către Rusia, și a anticipat că armistițiul ar putea fi totuși încălcat. Cu toate acestea, el a susținut că zona demilitarizată propusă ar putea fi ușor monitorizată, contribuind astfel la stabilizarea regiunii după conflict. Kellogg a reafirmat faptul că SUA nu are intenția de a trimite trupe pe teren în Ucraina și a avertizat Franța și Regatul Unit să nu se bazeze pe sprijinul militar al Washingtonului pentru această coaliție europeană.

În contextul acestor dezbateri, emisarul american a punctat necesitatea de a avea un plan bine definit pentru scenarii nefavorabile, subliniind că o forță aliată ar putea emite un mesaj ferm către președintele rus Vladimir Putin. Cu toate astea, ideea sa de stabilizare nu a fost lipsită de controverse, având în vedere existența unor diviziuni interne în cercul lui Trump. Un alt emisar special, Steve Witkoff, s-ar fi exprimat în favoarea unui acord mai favorabil Rusiei, care ar acorda Moscovei controlul asupra unor regiuni ocupate în Ucraina, o abordare respinsă categoric de Kellogg.

Între timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reafirmat în mod neechivoc poziția Kievului, declarând că Ucraina nu va recunoaște niciodată pretențiile teritoriale ale Rusiei asupra regiunilor ocupate. Această poziție fermă a Kievului subliniază complexitatea negocierilor internaționale legate de conflictul ucrainean și importanța găsirii unei soluții care să respecte integritatea teritorială a țării.

În concluzie, planul clarificat al lui Kellogg aduce o lumină nouă asupra viziunii sale pentru stabilizarea Ucrainei, însă rămâne de văzut cum va fi recepționat de toate părțile implicate și dacă va conduce la o soluție pașnică și durabilă în regiune.