Generalul din umbră. Cum a ajuns Kirilo Budanov simbolul rezistenței ucrainene și o problemă pentru Moscova
Sursa poza: ExpressPress
În peisajul politic și militar tensionat al Europei, a răsărit o figură proeminentă în rândul liderilor militari ucraineni: generalul Kirilo Budanov. La vârsta de doar 38 de ani, conduce Direcția Principală de Informații a MApN ucrainean și a redefinit războiul modern printr-o abordare inovativă ce combină atacurile precise, actele de sabotaj și strategiile de război psihologic, punând presiune asupra inimii Rusiei.
Începuturile surprinzătoare ale unui lider strategic
Numirea lui Budanov în calitatea importantă de șef al informațiilor militare, în 2020, a fost văzută ca o decizie neașteptată datorită vârstei sale și a stilului neconvențional. Totuși, experiențele sale anterioare, inclusiv supraviețuirea unui atentat cu bombă în 2019, i-au consolidat o viziune proaspătă asupra apărării naționale.
Sub conducerea sa, Ucraina a coordonat peste 130 de operațiuni de sabotaj pe teritoriul rus între 2022 și 2025, țintind infrastructura critică. În mai 2025, un asalt masiv cu drone a paralizat temporar capitala rusă, cauzând închideri ale aeroporturilor și devieri de rute comerciale, transformând haosul și teama în realități cotidiene pentru Moscova. Deși Kremlinul a negat orice implicare ucraineană, dovezile prezentate de specialiști indică direct spre GUR.
Strategii simbolice și impact psihologic
O lovitura impresionantă a avut loc pe 3 mai 2023 când o dronă a detonat aproape de Kremlin, marcând prima astfel de lovitură simbolică de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. De atunci, frecvența atacurilor asupra țintelor adânc în interiorul Rusiei a crescut. În cursul anului 2025, incinte precum fabrica de drone Shahed și o instalație chimică din Ivanovo au fost vizate în mod direct.
Chiar și asasinarea generalului rus Iaroslav Moskalik lângă Moscova, operațiune atribuită în general serviciilor speciale ucrainene, a demonstrat vulnerabilitatea Rusiei, generând o reacție masivă sub forma celui mai mare atac cu drone din partea sa, având însă și un puternic caracter demonstrativ.
Evoluția concepțiilor de război contemporan
Budanov ilustrează convingător evoluția războiului asimetric în secolul XXI. Ucraina a reușit să provoace Rusiei costuri exorbitante pentru apărarea antiaeriană și supraveghere, folosind echipamente comerciale reinterpretate în scopuri militare.
Conștient de puterea percepției, Budanov își orchestrează aparițiile publice cu tact, proiectând încrederea că Ucraina nu se retrage, ci își adaptează arsenalul tactico-strategic împotriva unui adversar numeric superior, dar intern vulnerabil. Această eficiență și disciplină i-au adus recunoaștere internațională, culminând cu decorarea sa de către președintele polonez Andrzej Duda cu Crucea de Aur a Ordinului pentru Merit, hărăzind contribuția sa la securitatea europeană.
Impactul psihologic și retrospectivă
În esența sa, Budanov nu este un lider militar tradițional, ci mai degrabă un arhitect al frontului psihologic și moral. Atacurile sale nu sunt pur tactice, ci mesaje bine direcționate către elita politică și publicul rus, sugerând că războiul nu mai este o amenințare la graniță, ci o realitate chiar în interiorul Rusiei.
Kirilo Budanov se înscrie astfel în rândul liderilor istorici ce au apărat statalitatea ucraineană, transformând conflictul cu Rusia într-o problemă internă semnificativă. În plină criză existențială pentru Ucraina, el a reușit să mute frontiera din teritoriile fizice în mințile adversarilor săi, indicând prin manevrele sale că cerul Moscovei nu mai este un sanctuar sigur.