George Simion, candidat de extremă dreaptă: România ar trebui să urmeze exemplul Ungariei în politicile de stat pentru o Europă conservatoare
Sursa poza: romania-insider
București, România – George Simion, candidatul de extremă dreapta pentru alegerile prezidențiale din România, care a câștigat primul tur cu peste 40% din voturi, a făcut recent declarații controversate în cadrul unei dezbateri organizate pe 8 mai. Simion a susținut că România ar trebui să urmeze exemplul premierului maghiar, Viktor Orbán, în ceea ce privește politicile de stat.
Mesaj adresat comunității maghiare
În dezbaterea organizată de Euronews, Simion a declarat că toți maghiarii etnici „trebuie să înțeleagă că sunt cetățeni buni ai României.” De asemenea, a precizat că apreciază „multe dintre pozițiile” exprimate de Viktor Orbán și a subliniat că acestea „vor deveni și politici de stat în România.” Este un mesaj semnificativ, având în vedere istoricul relațiilor tensionate dintre cele două țări, relații ce s-au îmbunătățit vizibil odată cu aderarea României la Uniunea Europeană.
Relațiile România-Ungaria și preocupările UDMR
Deși relațiile dintre România și Ungaria s-au îmbunătățit, odată cu creșterea partidului euro-sceptic AUR condus de Simion, comunitatea maghiară din România a început să-și exprime temerile. Aproximativ un milion de maghiari trăiesc în regiunea Transilvania și sunt reprezentați politic de UDMR, partid ce a criticat constant abordările lui Simion și l-a susținut pe oponentul său, Nicușor Dan, candidatul de centru.
În cadrul aceleiași dezbateri, Simion a afirmat că „există persoane care nu doresc binele comunității maghiare în România și preferă să urmeze calea lui Emmanuel Macron și a globaliștilor de la Bruxelles,” sugerând că politica conservatoare a lui Orbán ar trebui adoptată de România.
Politici controversate și retorică eurosceptică
Simion a mai făcut declarații care au generat controverse, exprimând opinii antivaccin și susținând că Uniunea Europeană „nu există ca entitate.” El a anunțat, de asemenea, disponibilizarea a 500.000 de angajați din sectorul public și a refuzat să își asume vina pentru deprecierea monedei naționale.
Spre deosebire de abordările generale ale UE, guvernul lui Orbán a fost criticat pentru restricționarea ONG-urilor și a libertății presei, precum și pentru blocarea de două ori a ajutoarelor UE către Ucraina. Atât Orbán, cât și Simion își îndreaptă adesea atacurile către „Bruxelles,” acuzând UE că încearcă să atragă țările europene într-un conflict cu Rusia. Între timp, Ungaria a dezvoltat relații mai apropiate cu China și a susținut administrația Trump în diversitatea de poziții între liderii europeni.
Aceste declarații și propuneri ale lui Simion ar putea redefini direcția politică a României, dacă vor fi implementate, marcând o posibilă schimbare către o poziție mai conservatoare și eurosceptică în politica românească. Acest subiect atrage atenția observatorilor politici, atât la nivel național, cât și internațional, care privesc cu interes evoluția sentimentului politic din regiunea balcanică și impactul acestuia asupra Uniunii Europene.