Sursa poza: Ziaristi

Prestigiosul The New York Times a tras un semnal de alarmă privind urmările posibile ale alegerilor prezidențiale din România, sugerând un potențial dezastru care ar putea afecta țara după cel de-al doilea tur de scrutin. Într-un editorial semnat de jurnalistul Vladimir Bortun, se analizează ascensiunea fulminantă a extremistului pro-rus George Simion, care a ieșit câștigător detașat în primul tur al alegerilor.

Pericolul ascensiunii unor forțe extremiste

Publicația americană evidențiază cum alegerile din mai 2025 s-au desfășurat sub umbrela fricii și incertitudinii, similar cu scrutinul din noiembrie 2024, anulat de Curtea Constituțională. Acesta din urmă fusese marcat de intervenția externă, Călin Georgescu remarcându-se drept favoritul Federației Ruse. New York Times avertizează că doar un cap al Hidrei a fost eliminat, iar celălalt, George Simion, a profitat rapid de situație, obținând aproape 41% din voturi în primul tur, lăsându-l mult în urmă pe independentul Nicușor Dan, care a obținut doar 21%.

Dacă va învinge în turul al doilea, Simion ar putea deține un control substanțial asupra țării, incluzând numirea unui premier cu aceleași vederi proruse și anti-europene. Conform NYT, un astfel de scenariu ar reprezenta o evoluție îngrijorătoare pentru un stat cu o populație de 20 de milioane de locuitori.

Cauzele profunde ale provocării

Potrivit analizei, succesul lui Simion nu este întâmplător, el reflectând ani de subdezvoltare și instabilitate economică care au împins numeroși cetățeni către alternative radicale. Deși oficial România raportează o creștere economică, realitatea socială dezvăluie altceva: un procent îngrijorător de 28% dintre români se confruntă cu riscul sărăciei, iar 17% trăiesc în condiții de sărăcie extremă.

Conform editorialului, această situație este rezultatul ortodoxiei economice și a privatizărilor excesive, care au lăsat sistemul de educație și serviciile publice subfinanțate. Deși țara pare un paradis fiscal, se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din UE și cu o creștere continuă a datoriei publice.

În mediul rural și în diaspora, mai ales printre cei cu educație limitată, Simion găsește un sprijin semnificativ, voturile acestor segmente contând peste 60% în favoarea sa.

Un model problematic?

New York Times sugerează că viitorul României s-ar putea asemăna cu modelul politic problematic al Ungariei lui Viktor Orbán, care a fost un ferm susținător al lui Vladimir Putin. Retorica anti-sistem afișată de Simion poate părea autentică, dar editorii NYT o califică drept o capcană obișnuită a dreptei extreme, folosită pentru a manipula indignarea publică împotriva elitelor.

Pe un plan european, ascensiunea lui Simion ridică semne de întrebare legate de stabilitatea în UE și NATO, mai ales din perspectiva relației sale potențial strânse cu Rusia. Într-o lume în care aliații sunt cruciali, un lider care sfidează valorile europene fundamentale ar putea crea rupturi semnificative în blocul comunitar.

Concluzii îngrijorătoare

Politico subliniază că George Simion s-ar putea alătura liderilor ca Viktor Orbán și Robert Fico, apropiindu-se de viziunile pro-Putin și punând sub semnul întrebării angajamentele europene. Dacă Bucureștiul s-ar alinia acestei direcții, ar putea aduce o schimbare geopolitică semnificativă, România având o influență regională majoră.

Întâlnirile strategice ale lui Simion cu figuri controversate, precum Matteo Salvini, întăresc temerile că agenda sa ar putea să perturbe și mai mult echilibrul fragil din Uniunea Europeană și NATO. Experții avertizează că poziția sa îndrăzneață ar putea fi destabilizatoare, nu doar pentru România, dar și pentru comunitatea internațională în ansamblu.