Sursa poza si informatii: France24

Criză de combustibil generată de atacurile grupării JNIM

Începând cu luna septembrie 2025, Grupul pentru Susținerea Islamului și Musulmanilor (JNIM), un afiliat al organizației teroriste al-Qaeda, a intensificat atacurile asupra convoaielor de combustibil în mali, provocând un deficit semnificativ de carburant. Aceste acțiuni au dus la formarea unor cozi lungi în fața benzinăriilor, cetățenii fiind nevoiți să aștepte ore în șir pentru a-și alimenta vehiculele.

O strategie de "jihad economic"

Potrivit declarațiilor lui Bakary Sambe, directorul regional al Institutului Timbuktu, JNIM pare să adopte o strategie prin care urmărește subminarea autorității guvernamentale, exploatând vulnerabilitățile economice ale țării. „Atacurile asupra infrastructurii economice vitale sunt o încercare clară de a delegitimiza guvernul, lovind chiar în punctele esențiale ale economiei naționale”, a explicat Sambe într-un interviu acordat echipei de observatori de la France 24.

Impactul socio-economic al crizei de combustibil

Atacurile frecvente asupra transporturilor de combustibil au provocat, pe lângă lipsa de benzină, o reacție în lanț cu efecte devastatoare asupra economiei locale. Regiunile afectate suferă scumpiri masive ale prețurilor la produse de bază, întrucât transportul mărfurilor devine tot mai costisitor și mai dificil de realizat.

Locuitorii și-au exprimat îngrijorarea legată de viitoarele dificultăți economice, persistentele deficiențe de aprovizionare având potențialul de a adânci și mai mult nivelul deja critic de sărăcie din zonă. În același timp, tensiunile sociale cresc, iar nemulțumirea publică față de incapabilitatea autorităților de a preveni aceste atacuri se intensifică.

Răspunsul autorităților

Confruntându-se cu o amenințare tot mai gravă, guvernul malian a promis consolidarea măsurilor de siguranță și creșterea prezenței militare în zonele vulnerabile. Deși s-au intensificat eforturile pentru a asigura protecția convoaielor de combustibil, provocările logistice și securitatea precară din regiune fac aceste măsuri dificil de implementat eficient.

De asemenea, colaborarea cu organizații internaționale și vecini regionali este esențială pentru restabilirea stabilității și reducerea prezenței grupărilor extremiste. Până în prezent, însă, soluțiile implementate nu au reușit să diminueze impactul atacurilor asupra cetățenilor obișnuiți.

Concluzie

Situația curentă din Mali reflectă complexitatea confruntării cu amenințările teroriste care țintesc nu doar securitatea cetățenilor, ci și stabilitatea economică a unei întregi națiuni. În fața acestei provocări, vitală este găsirea unei soluții eficiente și durabile pentru protejarea resurselor esențiale, care să permită populației revenirea la normalitate. În lipsa unor măsuri adecvate, regiunea riscă să se afunde și mai mult în criză, iar dezamăgirea populară față de autorități să capete proporții periculoase.