Sursa poza: romania-insider

Produsul Intern Brut (PIB) al României a crescut doar marginal în primele trei luni ale anului 2025, conform estimărilor rapide publicate pe 15 mai de către Institutul Național de Statistică (INS). Comparativ cu trimestrul precedent, economia națională a înregistrat o creștere de 0,2% în serie brută și de 0,5% în seria ajustată sezonier față de același trimestru din 2024.

INS a anunțat că seria de date ajustate sezonier a PIB-ului a fost recalculată pentru a include estimările pentru T1 2025, ceea ce a dus la diferențe față de versiunea publicată anterior, pe 10 aprilie 2025. Ajustările au vizat recalibrarea indicilor de volum, permițând o analiză mai precisă a evoluției economice.

Impactul asupra bugetului național

Bugetul pentru 2025 al României a fost planificat pe baza unei creșteri economice de 2,5% și a unui deficit bugetar de 7% din PIB. Stagnarea economiei în primul trimestru ar putea avea consecințe majore asupra stabilității financiare a țării, riscând să afecteze planurile guvernamentale de cheltuieli și investiții.

Revizuiri ale prognozelor economice

Prognozele recente ale Fondului Monetar Internațional sugerează că economia României va crește cu doar 1,6% în 2025, ceea ce reprezintă o revizuire semnificativă în scădere de la previziunea inițială de 3,3% stabilită în octombrie. Această schimbare indică o așteptare a unei rate mai lente de creștere economică decât cea previzionată anterior.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a ajustat de asemenea așteptările privind economia României pentru 2025, estimând o creștere de 1,6%, însă prognozele pentru anul 2026 rămân neschimbate. Aceasta reflectă incertitudinile cu care se confruntă economia globală și provocările interne care ar putea influența evoluția economică în viitorul apropiat.

Considerente pentru viitorul economic

Aceste prognoze de creștere mai redusă subliniază necesitatea ca România să revizuiască strategiile economice și politicile fiscale. Adaptarea la noile realități economice ar putea presupune măsuri de sprijin pentru sectoarele care au un potențial mare de creștere, stimularea investițiilor și promovarea unei gestionări prudente a deficitului bugetar.

În concluzie, deși începutul de an nu a adus o creștere spectaculoasă pentru economia României, există încă oportunități de îmbunătățire și de ajustare a politicilor economice pentru a asigura o redresare robustă și sustenabilă pe termen lung. O atenție sporită către inovație și digitalizare, alături de o utilizare eficientă a fondurilor europene, ar putea constitui pârghiile necesare pentru revitalizarea economiei.